Cum m-a ratat moartea (2) sau Cum scapi când faci lucru peste program (ori fără să-ţi iei concediu)

toamnă, concediu, localitate, directorul, fidelitate, bec, microbuzul, logic, valoare, criteriul 

 Am mai scăpat o dată de moarte într-o toamnă, pe când plângeam din răsputeri că nu mi s-a împlinit un vis. Nu-mi luasem concediu de 2 ani; nu plecasem nicio zi din Bucureşti de aproape 750 de zile şi acum eram invitată de o prietenă să merg la ea, într-o localitate de departe. Aveam şi mijlocul de transport, alături de ea şi de alte 7 persoane, un microbuz modern cu 15 locuri.

Am intrat în biroul directorului şi l-am rugat să accepte să plec, aducându-i ca argument devotamentul meu anterior şi promiţând pe mai departe aceeaşi fidelitate firmei. Sec, deşi eram prieteni buni, mi-a spus: NU. Am plecat de-acolo cu ochii în lacrimi, tristă şi n-am făcut ceea ce au făcut alte prietene de-ale mele în situaţia aceasta – să-mi iau liber de la bec. Am spus că nu pot veni şi eu, microbuzul a plecat şi, cu 30 de km înainte de-a ajunge la destinaţie, a fost implicat într-un accident. 4 persoane au murit. Cele trei care-au rămas în viaţă erau cele care stăteau pe bancheta din faţă – loc unde mie nu-mi place să stau, de obicei, aşa că sigur aş fi stat în spate, cu cele care-au pierit.

A doua zi, tot cu ochii în lacrimi, am intrat la director şi l-am întrebat: de ce nu m-ai lăsat să plec?

„Nu căuta să afli de ce! N-am un răspuns clar. Ştiu doar că eram sigur că nu e cazul să pleci! Ştiu că logic era să pleci, dar eu eram sigur că logic este să nu pleci! E simplu… şi totuşi complicat. Dar alt răspuns nu am!”

Nu ştiu cum va fi mai departe, dar ştiu sigur că atunci era nevoie încă de mine – n-am făcut prea multe lucruri între timp (zic eu, iar cei din jur se enervează… dacă nici tu n-ai făcut, atunci cine?) şi oameni de valoare au pierit… Nu-mi dau seama care e criteriul şi probabil voi merge la odihnă cu această dilemă; dar la un moment dat tot voi afla.

Ai trecut vreodată prin aşa ceva?

3 gânduri despre &8222;Cum m-a ratat moartea (2) sau Cum scapi când faci lucru peste program (ori fără să-ţi iei concediu)&8221;

  1. Nu am pățit niciodată asa ceva,insa cred ca directorul firmei (seful și prietenul tau)a simtit ca ceva îngrozitor se va întâmpla cu tine …El a „văzut”pericolul ascuns al călătoriei și a preferat sa te protejeze de el :).
    Exista oameni care au un al „6 simpt” care estimează pericolul.De exemplu profesoru meu de romana ;)!

  2. O mica-mare poveste cu morala:
    A fost odata ca niciodata, ca daca nu ar fi, nu s-ar povesti, un tanar zvelt, sanatos si foarte muncitor, ce locuia impreuna cu tatal lui batran si bolnav intr-un sat. Putina lor avere era un teren agricol, o vaca, niste gaini si un cal, la care tinea foarte mult, pentru ca era cel mai frumos cal din sat si il ajuta la toate treburie grele.
    Intr-o zi, acel cal fuge de acasa, iar tanarul nostru, desi l-a cautat cateva zile incontinuu, in zadar fu toate astea, pt ca nu il mai gasise. Atunci vecinii au inceput sa ii spune: „mai ce ghinion pe capul tau, sa ramai fara calul tau, cu care iti faceai toate treburile grele”. Tanarul le raspune: ” ghinion sau noroc cine poate sti?”

    Dupa un timp calul lui s-a intors acasa, insa, uimire, acesta a adus cu el alti 4 cai salbatici, toti mari, frumosi si numai buni de munca. Cand au vazut vecinii asa minune, toti i-au zis: ” mai ce noroc pe capul tau, cine mai e asa ca tine acu?”, iar tanaul le raspunde: ” Noroc sau ghinion, cine poate sti?!”
    Dar ca sa ii poata pune la munca, caii trebuiau imblanziti si uite asa, cum tanarul incerca sa imblanzeasza un cal, nenorocire, cade de pe el si isi rupe un picior. La toata patania, pentru ca nu mai putea merge la stransul recoltei, le raspunse celor care spuneau ca ce ghinion a putut sa aiba: ” ghinion sau noroc, cine poate sti?”
    Dupa nu mult timp, se anunta razboi si astfel, toti tinerii si adultii care erau sanatosi trebuiau sa mearga la lupta, insa pentru ca tanarul nostru avea piciorul rupt, a ramas acasa, alaturi de tatal lui baran.
    MORALA: ce ni se intampla… o fi bine, o fi rau, cine poate sti?

  3. Pingback: Subiectul zilei | Despre sufletul meu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s