Leapşa – cele trei amintiri ale copilăriei

copiliţă, leapşa, întrebări, emisiuni, gazdă, musafir, Ardeal, scări, mâner, maşini, curaj, cuminte, rău, deznodământ,  grădi, avicola, rochiţă, ou, chiloţei, cald, să renunţe, predare, cântam, poezii, tv, seminţe, pădure, palete, caschete, sentiment, viteză, intervenţia

O copiliţă simpatică, pe care-am descoperit-o prima dată când am început să folosesc blogul –  http://littlemisssunny.wordpress.com/  s-a gândit şi la mine, ca să  preiau leapşa de care s-a ocupat ea anterior – primele trei amintiri ale copilăriei. Recunosc, uneori mă satur să tot pun eu întrebări şi-mi place să-mi pună alţii; câteodată mi-aş dori să fiu eu invitată în emisiuni, nu să fiu gazda, dar ce să fac, nu se poate. Acum mă simt musafir şi încerc să-mi amintesc:

1. Aveam 2 ani şi ceva – puţin peste! Eram într-un oraş din Ardeal, acolo unde am crescut până la 5 ani. Coboram cu mama de mână un şirag de scări; un munte de scări, cum s-ar zice. Erau vreo 50. Deodată, căruciorul în care se afla sora mea s-a desprins din cealaltă mână a mamei – ea a rămas doar cu bara de care se împingea, restul a luat-o la goană pe scări… Şi acum stau să mă gândesc ce curaj avea mama să meargă pe acele scări cu un copil mic de mână şi cu altul în cărucior. Şi o văd cum s-a repezit după căruciorul care alerga bezmetic spre şoseaua ce aştepta maşini din stânga – dreapta, nu cărucioare de sus… Cred că a fost prima dată când am fost cuminte (mi s-a spus că am fost un copil rău, care nu dormea noaptea, nu mânca nimic, nu stătea pe loc!) şi-am aşteptat să văd deznodământul (sigur ştiam eu ce înseamnă chestia asta!).  Asta mai lipsea – să mă mai reped şi eu pe urma mamei, ca să complic situaţia cât mai mult. Ei bine, mama n-a ajuns căruciorul până la şosea, bebeluşul n-a sărit din cărucior, deşi s-a zgâlţâit din temelii ca pământul la un cutremur puternic, nicio maşină n-a trecut până ce mama n-a ajuns lângă cărucior… Şi toate s-au încheiat cu bine. Mama spune că de atunci nu a mai folosit scările acelea, iar eu n-am mai avut bucuria să le revăd de vreo… 25 de ani!

2. Eram la grădi  (vreo 3 ani aveam) şi ne-au dus în vizită la o avicola (pentru cei care n-au mai apucat pe teritoriul României aşa ceva – era un loc unde se creşteau pui şi de unde se adunau ouă!). Eram îmbrăcată cu o rochiţă scurtă şi-am alunecat pe un ou, pierdut din mers de-o doamnă găină. Am căzut în el, tăvălindu-mă ca o bucăţică de carne numai bună de şniţel şi rochiţa mea s-a murdărit toată de albuş şi gălbenuş. A trebuit să mă dezbrac şi să rămân în chiloţei. Era atât de cald şi colegii atât m-au invidiat că eu pot sta aşa încât, chiar dacă n-au avut şansa să găsească ouă pentru a se „şniţeli” şi ei,    s-au gândit să renunţe la hainele de pe ei: ce bine era să fim copii!

3. Aceeaşi vârstă – din nou la grădi. După ce se terminau orele de predare (alo, doamnele educatoare, ştiţi că pe vremuri noi eram învăţaţi să cântăm şi să spunem poezii, nu ca azi, când copiii sunt lăsaţi la tv, la desene animate şi educatoarele mănâncă seminţe împreună?!), adică pe la 11, eram duşi în pădure (pădure pentru care trebuia să trecem o şosea foarte circulată!).

Excepţional mi se pare faptul că noi, cei mai curajoşi, eram aleşi să ne îmbrăcăm în poliţai, aveam palete pe care scria STOP şi caschetă superbă, care ne dădea un sentiment de putere, iar maşinile care veneau cu o viteză atât de mare se opreau la intervenţia noastră.

Ei, ce vremuri, chiar a fost frumos la grădi!

Leapşa ar putea fi preluată de cei doi prieteni foarte vorbăreţi ai mei, http://eufaranume.wordpress.com/ şi http://experimentesiexperiente.wordpress.com/? Desigur, dacă au timp, pentru că unii mai sunt şi ocupaţi, nu ca alţii…

4 gânduri despre &8222;Leapşa – cele trei amintiri ale copilăriei&8221;

  1. Ce amintiri superbe!! Prima e clar ca te-a marcat putin :)) chiar daca s-a terminat cu bine, iar a doua si a treia – amuzante & f simpatice!
    Dar nu cred ca sunt asa multe gradinite unde nu se ocupa educatoarele de copii! Cel putin prin orasul meu, n-am auzit de la nimeni sa se intample – si chiar am tangente cu „gradinarii” :-„.

  2. Pingback: Uite o leapsă! Primele mele trei amintiri « BLOG D'AGATHA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s