Cum văd românii viaţa de familie

Cum văd românii viaţa de familie

Andreea Romanovschi, 17 mai 2011, http://www.adevarul.ro/societate/viata/Cum_vad_romanii_viata_de_familie_0_481752346.html

Agasaţi de problemele financiare, obosiţi de treburile de la serviciu, marea majoritate a românilor văd în cămin singurul loc în care se pot simţi liniştiţi şi în siguranţă. 82% din români se declară mulţumiţi de viaţa lor de familie. Cel mai mare grad de satisfacţie se înregistrează în rândul celor cu vârste între 45 şi 54 de ani.

 

Exasperaţi de ritmul vieţii cotidiene, românii îşi găsesc refugiul în viaţa de familie. Mădălina V., în vârstă de 37 de ani, mamă a doi copii, spune că, în momentul de faţă, singurele clipe plăcute îi sunt oferite de cei dragi. Şi asta chiar dacă nu întotdeauna lucrurile merg ca pe roate. Femeia spune că a ajuns la concluzia că familia este cel mai important aspect al vieţii sale la scurt timp după ce a început criza economică. „Până atunci nu mă gândisem niciodată care e cel mai important lucru pentru mine, dar, privind înapoi, îmi dau seama că mă concentram mai mult pe carieră”, povesteşte Mădălina, care lucrează în domeniul vânzărilor.

„Chiar dacă aveam copii, eram într-o goană continuă pentru a nu rămâne în urmă cu serviciul. Când totul a început să se clatine în jurul meu, mă refer la viaţa profesională, nu spun că nu am luat măsuri să mă protejez, ci că am început să văd lucrurile altfel, să conştientizez ce contează”, adaugă femeia. Ea mărturiseşte că părinţii ei i-au spus mereu să aibă grijă să nu-i neglijeze pe cei dragi, pentru că, în cele din urmă, „familia şi sănătatea sunt cele mai importante lucruri în viaţa unui om”.

Mulţi fraţi, veselie pe măsură

Dan R., în vârstă de 52 de ani, a crescut într-o familie numeroasă – are patru fraţi – şi a considerat mereu că doar în familie îşi poate găsi tihna de care are nevoie din când în când. „Întotdeauna am fost mulţumit de viaţa mea de familie, chiar dacă m-am mai ciondănit cu fraţii mei şi chiar cu părinţii. Până la urmă, chestiunile acestea sunt inevitabile”, spune Dan R. Căsătorit de 30 de ani, tatăl unui băiat, bărbatul regretă doar că nu toţi fraţii lui au simţit bucuria de a avea o familie. „Unul dintre ei a divorţat la trei ani după ce s-a căsătorit. Şi nu a mai vrut să audă de ideea de a-şi întemeia o familie”, ne-a mai povestit acesta.

Potrivit raportului „Calitatea vieţii în România 2010″, elaborat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), satisfacţia faţă de viaţa de familie înregistrează, în special după 1999, o tendinţă de creştere. Dacă în 1990 numai două treimi dintre români erau mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de viaţa lor de familie şi aproximativ un sfert se plasau pe o poziţie neutră, în 1999, aprecierile neutre se înjumătăţesc şi aproape 80% fac aprecieri pozitive. Specialiştii de la ICCV notează că în 2006 se înregistrează nivelul de satisfacţie cel mai ridicat (86%), tendinţa uşor descendentă din 2010 (82%) fiind generată de o uşoară creştere a aprecierilor neutre, cele negative rămânând constante.

Căsătoriţi şi mulţumiţi

În funcţie de starea civilă, cei mai mulţumiţi de viaţa de familie sunt cei căsătoriţi. Aceştia se declară foarte mulţumiţi într-o proporţie de două ori mai mare faţă de cei necăsătoriţi şi de trei ori mai mare faţă de cei divorţaţi sau văduvi. În funcţie de educaţie, cei mai satisfăcuţi sunt cei cu educaţie ridicată: ponderea celor foarte mulţumiţi din rândul celor cu studii superioare este de 44%, de peste trei ori mai ridicată decât cea din rândul persoanelor cu educaţie scăzută (13%). Pe vârste, cea mai ridicată satisfacţie o au categoriile mai tinere.

Numărul de persoane în gospodărie, ca şi numărul de copii aflaţi în întreţinere sunt, de asemenea, criterii de diferenţiere: sunt mai satisfăcuţi de viaţa de familie cei din gospodării numeroase şi cei cu mai mulţi copii. Venitul influenţează pozitiv nivelul de satisfacţie: cu cât acesta este mai ridicat, cu atât şi satisfacţia faţă de viaţa de familie este mai crescută.

44% din persoanele cu studii superioare se declară foarte mulţumite de viaţa lor de familie, potrivit  ICCV.

Modelul familial din România

Raportul ICCV scoate în evidenţă faptul că modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, ponderea acestora fiind în creştere în ultimii ani. Scăderea nivelului de trai, dar şi o serie de schimbări valorice au făcut ca părinţii să-şi concentreze resursele pentru a îngriji un singur copil. În peste jumătate dintre gospodării nu există copii sub 16 ani în întreţinere, în aproximativ un sfert există un singur copil, în 15% din cazuri, doi şi numai în 4% există trei sau mai mulţi copii sub 16 ani în întreţinere. Totodată, probabilitatea de a trăi în sărăcie creşte substanţial în familiile care au doi sau mai mulţi copii de întreţinut.

Vârstnicii, mai puţin mulţumiţi

Specialiştii care au realizat raportul „Calitatea vieţii în România 2010″ au ajuns la concluzia că dinamica aprecierilor relaţiilor din familie este relativ constantă în timp. „Pornind de la un nivel ridicat (87% apreciau în 1991 relaţiile din familie drept bune şi foarte bune), s-a înregistrat, în 1999, o uşoară deteriorare a aprecierilor, pentru ca, ulterior, evaluările să se redreseze, revenind la un nivel similar celui iniţial”, se arată în analiza ICCV.

Factori de diferenţiere

Aprecierea relaţiilor de familie este diferită de la o categorie socio-demografică la alta. Starea civilă, educaţia, vârsta, venitul şi numărul de persoane din gospodărie reprezintă factori de diferenţiere. Cei mai satisfăcuţi de relaţiile din familie sunt cei care nu au fost căsătoriţi niciodată şi cei căsătoriţi. Totuşi, subliniază autorii studiului, familia la care se raportează evaluările poate fi diferită: cei necăsătoriţi se raportează la cea de origine, cei căsătoriţi la cea proprie.

Cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât relaţiile din familie sunt apreciate mai bine. Dacă numai o cincime dintre cei fără şcoală sau cu educaţia primară neterminată apreciază relaţiile din familie drept foarte bune, ponderea este dublă în cazul celor cu studii superioare (44%).

Vârsta are un efect negativ asupra aprecierilor relaţiilor din familie, cele mai bune evaluări înregistrându-se la cei tineri şi cele mai nefavorabile la cei vârstnici. Dacă peste 40% din tinerii de 18-24 de ani evaluează relaţiile din familie drept foarte bune, mai puţin de jumătate (18%) dintre cei de peste 65 de ani sunt de aceeaşi părere. Venitul are o influenţă pozitivă asupra evaluării relaţiilor familiale: cu cât este mai ridicat, cu atât aprecierile sunt mai bune. Numărul de membri în familie pare, de asemenea, să influenţeze pozitiv evaluările: cu cât gospodăria este mai numeroasă, cu atât relaţiile de familie sunt mai apreciate, se mai arată în raport.

Ne dorim stabilitate şi un cămin fericit

Psihologul Keren Rosner consideră că marea majoritate a românilor îşi doresc o viaţă de familie plină de împliniri. Chiar dacă nu întotdeauna lucrurile stau aşa cum îşi doresc, mulţi au tendinţa de a se declara mulţumiţi de căminul lor. Totodată, afirmă psihologul, românii încep să preţuiască tot mai mult viaţa de familie când ajung la maturitate. „După anii ’90, când a fost o explozie de libertate şi de nonconformism, românii au început să înţeleagă că numai în familie îşi pot găsi echilibrul de care au nevoie şi că numai în căminul lor îşi vor găsi adevărata mulţumire”, afirmă Keren Rosner. „O persoană matură se cunoaşte pe sine, înţelege viaţa mult mai bine decât la vârsta de 20 de ani, când este mânată de iluzii şi de visuri”, adaugă Keren Rosner.

Numai că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, situaţia se schimbă, explică specialişti în comportamentul uman. „Persoanele de peste 65 de ani, de pildă, încep să aibă diverse conflicte cu membrii familiei pentru că nu mai sunt valorizate în societate, nu mai au activitatea pe care o aveau când lucrau. Ca urmare, încep să-şi verse frustrările pe cei din jur”, consideră psihologul Keren Rosner. „Iar oamenii cu care mai au relaţii sunt tocmai membrii familiei”, conchide aceasta.

„Vârsta de căsătorie începe să fie împinsă peste 30 de ani, dar ideea de a avea copii este foarte importantă pentru majoritatea.”

Keren Rosner psiholog

 

Românii sunt familişti

În opinia psihologului Keren Rosner, în general, românii pot fi catalogaţi drept familişti, chiar dacă în tinereţe aceştia „păstrează un oarecare grad de libertinaj”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s