Amintiri, amintiri…

A pleca sau a nu pleca? – aceasta este întrebarea în aceste ore. Trebuie să ajung dincolo de autostrada București – Pitești, pentru a da piept cu … uraganul ridicat de semilună. Gândul la acele locuri, doar gândul :-), m-a făcut să am stări și să aud melodii din trecutul pe care-l petreceam prin acele locuri. De 19 ani părăsit, orașul în care am stat totuși 17 ani, are o aură, poate aceea a durerii, dar și a formării ca om – pentru că durerea e ca o daltă (să vedem partea pozitivă a lucrurilor, mereu! 🙂 )

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s