2

Copiii şi bătrânii Spaniei

Există o vorbă între spaniolii părinţi, cei pe care-i auzi la toate colţurile străzii „caiate,ninio” 🙂 …

Când sunt mici copiii, sunt atât de drăguţi, că-ţi vine să-i mănânci… şi când se fac mari… îţi pare rău că nu i-ai mâncat…

Sunt multe de povestit despre sistemul lor de învăţământ: un lucru este însă cert, părinţilor le place să-şi vadă copiii stând cât mai mult la şcoală, ca ei să poată să fie liberi – pentru locul de muncă sau pentru ale lor, aşa că orele se desfăşoară uneori între 8-13, cu pauză de masă, evident, 13-15 şi se reiau de la 15-17. Abia atunci se termină orele, repet, o-re-le (la noi deja s-au făcut temele atunci, dacă eşti puţin mai agil). De atunci abia vin părinţii să-i ia, iar de la 18 încep rezolvarea temelor.

Şi toate acestea pentru că părinţii cer acest sistem. Nu e de mirare, comentează unii, că sunt atât de multe azile de bătrâni. Cică ar spune copiii ajunşi mari: Tu m-ai ţinut pe mine la azil când eram mic, acum e rândul tău să ajungi acolo, să stai între patru pereţi, să vezi dacă-ţi convine… Şi tu acum oricum nu mai ai atâta energie încât să vrei să zburzi de colo-colo, îţi plac pereţii… Mie nu-mi plăceau…

Eu am apreciat faptul că există cămine de bătrâni, dar când am aflat substraturile societăţii lor… Cam tristă veste, nu?

3

Buitrago de Lozoya – castel

Această prezentare necesită JavaScript.

Am descoperit că Madridul este ca un colţ de pământ care are mereu surprize legate de viaţa din trecut. (În România, parcă Ardealul străluceşte la acest capitol!) Oriunde te îndrepţi, eşti sigur că vei da de istorie şi de ziduri foarte bine conservate, deşi sunt atât de vechi…

0

Fata fugară – Buitrago de Lozoya

Povestea este aşa: pe ţărm, trei păpuşi bărbaţi, realizate dintr-o cruce îmbrăcată cu haine ponosite, din vremuri apuse. Pe lac, barca şi păpuşa femeie – a se observa fustiţa scurtă, deşi mantia e lungă, iar cei trei puteau trage de frânghie pentru a aduce barca înapoi, dacă ea se îndepărta prea mult, pentru a scăpa…

Era sărbătoare, nu trecea nimeni pe acolo pentru a afla despre ce e vorba, ce simbol sau ce scenă din istoria locurilor era reprezentat/ă acolo. Am rămas cu impresia că totuşi este o persoană căreia i-ar fi mai bine dacă s-ar îndepărta de cetate, căci cei trei nu păreau foarte prietenoşi – şi te pomeneşti că, de fapt, erau nişte prieteni de-ai ei care o ajutau să plece definitiv :-).

Oricum, frumuseţea ei o doresc tuturor fetelor; adjectivul – epitet din titlul postării, nicidecum! 🙂

6

Cancerul, eterna/trecuta durere

Clasamentul celor mai rele şi celor mai „blânde” cancere. Vezi ce simptome au şi cum te poţi proteja

Cristina Lica, 14 octombrie 2011, http://www.evz.ro/detalii/stiri/clasamentul-celor-mai-rele-si-celor-mai-blande-cancere-949665.html

 

Cancerul de pancreas şi cel pulmonar evoluează exploziv, cel mamar şi de prostată se dezvoltă mai lent.

În ciuda progreselor în medicină, pentru cancer nu s-a găsit un tratament care să-l vindece 100%. Între timp, a devenit o molimă: este principala cauză de mortalitate în lume (ucide aproape 8 milioane de oameni anual) şi se preconizează că numărul îmbolnăvirilor va creşte cu 50% în următorii 20 de ani. Există peste 100 de tipuri de neoplasm, unele mai rele decât altele. În cazul celor mai dure, doar un om dintr-un milion poate ieşi învingător. Continuă lectura

1

Jocurile pe computer

Copiii care se joacă pe computer riscă o demenţă temporară. STUDIU

Sorina Ionaşc, 16 octombrie 2011, http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121

 

Jocurile pe calculator dăunează grav sănătaţii, copiii care depăşesc cinci ore pe zi în faţa calculatorului riscând o demenţă temporară, relatează Daily Mail . Potrivit unui studiu, nu doar copiii îşi riscă sănătatea, ci şi adolescenţii care stau prea mult în faţa unui computer, socializând online. Dependenţa de tehnologie afectează creierul, încetinind activitatea cerebrală.

„Conexiunile din creier pot fi dezactivate temporar de activităţile cu un conţinut puternic senzorial – efectiv îţi sparge creierii. Sau pot deveni inactive pentru totdeauna prin degenerare- şi anume demenţa”, susţine Susan Greenfield, un neurolog faimos.

Pe lângă demenţă, mai există şi alte probleme la care pot fi supuşi tinerii care stau peste cinci ore pe zi în faţa calculatorului. Au existat numeroase studii potrivit cărora excesul de calculator poate fi nociv sănătăţii oamenilor, mai ales pentru copiii încă în formare. Aceştia se pot izola, pot trăi într-o lume a jocurilor şi pot imita personajele preferate.

Luând în considerare dezvoltarea tehnologică si modernizarea jocurilor, acestea au început să fie din ce în ce mai realiste. Jocuri 3D, precum Counter Strike sau Unreal tournament, îi fac pe copii sa nu mai diferenţieze realitatea de joc şi pot deveni violenţi doar pentru că aşa au văzut acolo.

Dependenţa de calculator este dăunătoare nu doar copiilor, ci şi adulţilor. În China, un bărbat de 30 de ani a murit după ce a stat trei zile şi s-a jucat într-un internet cafe din Beijing. Bărbatul a fost dus la spital, însă nu a supravieţuit.

Chiar dacă sunt o atracţie, mai ales pentru copii, jocurile pe calculator ar trebui folosite în anumite condiţii, cu anumite limite. Potrivit unui studiu realizat de UNESCO, majoritatea copiilor cu vârste între 7 şi 15 ani navighează pe internet nesupravegheaţi. Un alt studiu, realizat de Intuitext, subliniază faptul că aproape 40% dintre copii sub vârsta de trei ani intră zilnic pe internet. Pe lângă faptul că lumina de la calculator afectează ochii, dependenţii de computer riscă o scădere a puterii de concentrare şi oboseală cronică. Mai mult decât atât, un timp foarte mare petrecut în faţa calculatorului va cauza sedentarismul, organismul nefiind stimulat de activităţi fizice.

4

Superioritatea celor în vârstă… – ador veşti de felul acesta

căci nu mai fac parte dintre puşti, nu? 🙂

Madalina Chitu, 20 octombrie 2011, http://www.gandul.info/magazin/studiu-cum-ii-intrec-varstnicii-pe-tineri-8882201

 

Un studiu canadian arată că persoanele trecute de vârsta de 55 de ani îşi folosesc creierul într-o proporţie mai mare decât tinerii. Oamenii de ştiinţă susţin că vârstnicii au nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie, deoarece îşi conservează energia şi nu pentru că ar gândi mai încet.

De partea cealaltă, tinerii doar dau impresia că sunt mai rapizi în gândire, pentru că oferă răspunsuri într-un timp mai scurt, spre deosebire de persoanele în vârstă. Oamenii de ştiinţă au pus acest aspect pe seama lipsei de experienţei şi nicidecum pe inteligenţă, informează Daily Mail.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii, de la Institute of Geriatrics at the University of Montreal, au suspus două grupuri de voluntari, unul cu voluntari vârstnici şi celălalt cu subiecţi tineri, să participe la un test de cuvinte, timp în care le scanau creierul. Participanţii la studiu trebuiau să grupeze diferite cuvinte în funcţie de prima litera, de câmpul lexical sau să le aleagă pe cele ritmate.

Rezultatele scanării au arătat că tinerii au rezolvat mai repede sarcinile cerute, dar vârstnici au făcut cele mai puţine greşeli.

„Faptul că poţi alerga repede nu înseamnă neapărat că vei câştiga un concurs de profil. În timpul scănării am observat că vârstnicii şi-au folosit mai multe zone ale creierului pentru a da răspunsul corect. În urma acestui studiu avem dovada ştiinţifică care să demonstreze că persoanele în vârstă sunt mai înţelepte şi mai inteligente decât tinerii”, a declarat autorul cercetării dr. Oury Monchi.

Voluntarii vârstnici aveau vârste cuprinse între 55 şi 75 de ani, în timp ce tinerii aveau vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Participanţii la studiu erau sănătoşi din punct de vedere clinic, iar vârstnicii nu erau bolnavi de demenţă, se mai arată în cercetarea publicată în jurnalul Cerebral Cortex.

0

Iubire strigată spre stâncile Spaniei

Plecăm noi la plimbare cu prietenii, în neant… Ieşim din Madrid spre Buitrago, încep să se vadă nişte stânci, (la vreo 50 km de Madrid) şi am senzaţia că mă aflu în România, pe vremea copilăriei mele, când toţi îşi scrijeleau numele pe copaci, într-o inimioară, trecând alături numele persoanei iubite, în speranţa că acel desen ar putea prinde pentru a păstra alături pentru totdeauna … obiectul iubirii.

Pe o stâncă, pe care nu crescuseră copaci (eu sper că totuşi era cheală de la natură şi nu-şi folosise românaşul nostru forţele de Sfarmă-Sevă, trăgând din pământ tot ce avea viaţă, pentru a avea o tablă pe care să-şi latre, urle, schelălăie sentimentele) era scris cu vopsea albă, cu litere groase, (de vreme ce am văzut aceasta din şosea… )

Te iubesc, prinţesa vieţii mele…

Să mai spună cineva că nu sunt românii romantici…

4

Despre banii credincioşilor

Crede si cotizeaza. Ce face biserica in contul banilor pretinsi de la credinciosi. CAMERA ASCUNSA

Dinu Boboc, 21 octombrie 2011, http://www.evz.ro/detalii/stiri/zona-euro-in-perfuzii-ce-mai-poate-salva-moneda-unica-950631.html

Vezi video: http://www.stirileprotv.ro/lbin/video_embed.php?media_id=60523104&section=2&video_section_id=

Ortodoxia a dovedit de atatea ori ca are menirea de a-i ajuta pe credinciosi, nu numai cu rugaciune curata, ci si concret, prin fapte, in numele Domnului. Continuă lectura

1

Surprizele vieții noastre, în noul an

Cam așa arată un an nou, pentru noi: ascuns privirii. Când se dau norii deoparte, apar frumusețile.

Speranța că totul va fi bine AICI.

Sper că aţi reuşit să învioraţi peisajul cu „şoricelul”, iar anul îl veţi înfrumuseţa prin puţine eforturi personale, dar multă iubire.

Pe aici, trec magii de zor… 🙂

4

Despre credinţa românilor

RECENSĂMÂNT 2011. Câţi oameni fără Dumnezeu există în realitate în România

Antonio Glodeanu, 20 octombrie 2011, http://www.gandul.info/news/recensamant-2011-cati-oameni-fara-dumnezeu-exista-in-realitate-in-romania-8883085

Oficial, în România sunt 8.524 atei şi 12.825 de persoane fără religie, potrivit recensământului din 2002, mai exact 0,2 la sută dintre români. Ateul este cel care neagă existenţa lui Dumnezeu sau a altei divinităţi, potrivit Dicţionarului Englez Oxford. Continuă lectura

4

Ajutor (ne)sperat in Madrid

Era romanca, dar preda spaniola pentru romani, in cadrul unor cursuri organizate de primarie. Cand s-a terminat ora, trebuia sa incuie clasa si cladirea si sa plece, dar una dintre femei i-a spus ca ar dori sa ramana acolo, daca se poate, ca nu are unde se duce. Profa era speriata ca ar putea sa fie probleme cu locatia, pusa la dispozitie cu generozitate, asa ca nu avea rost sa se rupa o relatie pentru o asemenea situatie. Asa ca a ajuns la concluzia ca n-o poate lasa acolo, dar nici pe drumuri: si i-a oferit sa doarma la ea, pentru o seara. Singura problema pe care o vedea era ca n-o mai putea da afara de a doua zi; oare la propria-i siguranta nu se gandea?

Femeia nu era singura, era cu sotul. Dar el dormea in masina. De a doua zi, exact cum s-a gandit profa, femeia n-a mai plecat 3 luni. Sotul dormea tot in masina, iar cand era prea frig intra el in camaruta respectiva si sotia ei dormea cu fata profei. Cine ar fi facut asa ceva?

Zilele acestea, profa a primit in vizita pe cineva care a rugat-o sa-i traduca niste acte… Era fiul acelor oameni pe care i-a ajutat cu mult timp in urma, dar el nu stia nimic despre lucrul acesta, pentru ca pe vremea aceea el era inca in Moldova. Doar dupa 2 ani au putut sa-si aduca fiii.

Femeia este bine; sotul intre timp a murit. Profa este fericita pentru ca a facut un bine. Oare cati dintre cei de aici ar face lucrul acesta? Sau dintre noi… 🙂

 

0

Incalzirea globala in Spania

Prin casele pe unde am fost eu, am aflat niste povesti. De exemplu, pe vremea cand se construiau locuinte, era atat de cald in Madrid incat cei mai multi nu au pus incalzire centrala. Acum, putem spune ca pe vremea aceea nu existau centrale… Dar se inventasera sobele… 🙂 Insa nici macar sobe nu au fost prevazute. Ei bine, acum, de cand cu incalzirea globala, ce au fost nevoiti sa achizitioneze amaratii acestia? Ei, nu, aer conditionat deja aveau… Urgenta lor nevoie este de ceva care sa le aline frigul pe timpul iernii…

Incalzire globala? Daca voua va place sa o numiti asa… 🙂

 

5

O noua dimineata

… pentru fiecare. Si un nou an. Chiar daca lucrurile nu vor fi cum visam noi, important este ca o alta zi ne poate da aceasta bucurie… de a ne implini dorintele. Acum, eu stiu ca toate ne merg bine, pentru ca suntem euforici, dar si cand ne trezim… 🙂

Din parcul de copii de anul trecut, criza a mai lasat doar o portiune. Oricum si aceasta este placuta. Poate si cu noi va fi la fel acest an despre care se spun atatea… Dar totul e bine cand se termina cu bine…

An bun, fericit!

imparatia din torejon