Atentie la siguranta copiilor mici, la mare!

Fiul meu isi petrece sfarsitul de saptamana la prietenul lui. Aseara vorbeam cu mama acestuia, o prietena pe care ma bucur ca am cunoscut-o din momentul in care s-a intors din Anglia si si-a adus copilul la scoala unde deja era Aborsanul.

Ii povesteam cum, alergand dupa tramvai, m-am intins cat sunt eu de lunga, pardon, de scurta, pe Calea Mosilor – sosea, nu trotuar! 🙂 –  si ca, daca atunci ar fi venit o masina, ar fi fost inevitabil sa ma articuleze (si as fi meritat, dar saracul sofer ce vina avea!). Ea a intors povestea: acum doua saptamani, cu fetita ei de 3 ani in brate, a cazut in Salina. A protejat-o pe copila, dar ea este harcea parcea.

Ideea aceasta de a fi tu franjuri, in timp ce ai grija de copil, mi-a provocat amintiri si am detaliat cu ea: eram la Marea Nordului, sotul meu voia sa-i arate copilului, pentru prima data marea, era o zi foarte calduroasa de vara suedeza si s-a gandit sa intre cu el putin in apa… Acolo erau mai mult stanci, nu plaja, asa ca a mers spre stanci, cu el in brate; dar, trebuia sa existe un dar :-), stancile nu erau pasnice, aveau alge pe ele, iar piciorul sotului meu a alunecat si si-a pierdut echilibrul, alunecand in mare. Marea Nordului. Oricat de calduroasa ar fi vara suedeza, marea lor nu se incalzeste. Inspirat, sotul meu a ridicat copilul deasupra capului lui… si, desi apa i-a venit lui pana la gura, copilul nu a fost udat. (Ma intreb ce-ar fi facut un tata scund, pentru ca sotul meu masoara 1,86!) Cu picioarele prin scoicile ascutite si apa inghetata, cu copilul de 10 luni care plangea si se zbatea (din cauza mainilor care-l tineau ca un cleste, de frica sa nu il scape!), cu imposibilitatea de a gasi un punct prin care sa se intoarca spre mal, pentru ca stancile erau parca peste tot… sotul meu a ajuns in cele din urma la mal, ca un erou.

Traiasca tatii care au prezenta de spirit.

Prietena mea, care nu suporta marea, mi-a explicat motivul. Erau la mare cu niste prieteni: copilul ei avea 1 an, iar fetita celorlalti 18 luni. Prietenul impingea o saltea pneumatica in mare, saltea pe care se gaseau cele doua comori ale familiilor. Un val a lovit salteaua si copiii, care nu pot fi acuzati ca nu stiau sa-si tina echilibrul, au cazut in mare. Barbatul, luat pe nepregatite, a ramas impietrit. Sotul ei a vazut secventa de pe tarm si s-a ridicat: intr-o secunda a fost in mare si si-a recuperat fiul, considerant ca celalalt va avea grija de fiica lui. Celalalt, insa, in continuare stupefiat, tinea de saltea si nu se miscase din locul lui. Asa ca sotul ei a mai intrat o data, de data aceasta cu fiul in brate, ca doar nu era sa-i dea drumul, si a recuperat si trupul fetitei. Daca prima data baietelul nu a reactionat (cred chiar ca s-a distrat, la cat de voluntar si puternic e el!), cand a fost bagat a doua oara in apa, a iesit tipand de nu a putut nimeni sa-l mai impace minute bune. Mda, prezenta de spirit si forma atletica a omului sunt un atuu extraordinar. Dar ce te faci daca esti un tata ametit si fricos?

E drept ca nu exista instructiuni pentru folosirea copilului la mare (in general, nu exista intructiuni pentru utilizarea bebelusului, pe nicaieri! 🙂 din nefericire!), dar cred ca parintii nu ar trebui sa plece in concediu cu copiii, daca nu se informeaza despre ceea ce-i asteapta si daca nu se gandesc putin la cum sa preintampine niste accidente. Oricum, viata te ia pe nepregatite, de multe ori, dar macar sa ai niste notiunea de baza ca trebuie sa-ti protejezi copilul, nu?

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Atentie la siguranta copiilor mici, la mare!&8221;

  1. Imi amintesc ca…avea baiatul undeva la 2 anisori si am plecat la mare toti trei.I-am luat ceva adecvat varstei lui ,o barcuta cu loc de scos picioarele sa poate innota prin apa cu ele. Am inceput a ne juca (ca in apa ..deh! ) , a ne stropi cu apa , la care si el a participat la un momendat .Dupa 2 incercari de a ma stropi la a treia era barcuta invers.Picioarele in sus si capul sub apa.
    Eu m-am blocat, nu am putut articula decat numele lui, a arata cu degetul inspre el si cam atat.M-am tintuit locului.Norocul copilului meu a fost sotul, care nu se prea pierde cu firea si a reactionat, ca eu nu am mai fost in stare de nimic.

    • sansa noastra se numeste sot 🙂
      adevarul este ca eu greseam si cand ii incheiam hainuta (ca el se uita in jos, la fermoar si eu ii prindeam in el gatul… jalnica!)… nu stiu cum as fi actionat daca eram eu in problema…

  2. notiuni de baza=iubire paterna/materna, spirit de conservare si reactie buna, adrenalina sa te puna in miscare,nu sa te blocheze! altfel se cheama ca esti papa-lapte si fricos, accepti ce iti da viata si te vaicaresti ca nu ai viata frumoasa ca altii 😦

    • sunt destui papa-lapte, cum le zici tu, asa ca mi-e destul de jena sa le spun pe nume, sa nu se supere daca trec pe aici. macar sa constientizeze ca au ceva de facut… si sa se apuce de treaba.

  3. Povestile astea mi-au adus aminte de un alt tata erou intr-o poveste dramatica, de acum multi ani. Copilul lui de 4 ani cazuse in Dunare, intre un debarcader si un vaporas. Tinea in mana niste pestisori si vroia sa mearga pe vaporas sa-i arate tatalui lui. Copilul a pasit bine pe vapor, dar mama lui cand l-a vazut l-a prins de mana si astfel copilul a pus piciorul intre cele doua si dus a fost in Dunare. Ea a lesinat in acea secunda, iar tatal lui in secunda aia s-a aruncat dupa copil. Norocul lui (lor) incredibil a fost ca a ajuns exact langa baietel si l-a scos afara din apa. Dupa ce l-a scos pe debarcader, copilul i-a aratat fericit tatalui pestisorii pe care ii avea in mana. A fost un moment pe care este imposibil sa-l uiti vreodata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s