O sa vad din nou filmul Jeremiah, pentru ca am recitit cartea biblica Ieremia si, ca de obicei cand o parcurg!, traiesc acel sentiment de … *vreau ca totul sa fie conform planului Tau, nu al meu*. Acum, eu am o relatie destul de stransa cu Biblia: n-am creier de teolog, nici minte de erudit intelept, dar am o experienta de ateu pur convertit la crestinism, asa ca este clar ca ea va ramane cea mai mare iubire a mea. Iar, din Vechiul Testament, carti ca Isaia sau Ieremia sunt preferatele mele pentru ca au atat de multe fragmente in care vorbeste Dumnezeu… fragmente care vin ca un balsam pe rana noastra de seculari care nu mai vrem sa vedem nicio mana divina in jurul nostru sau nu reusim sa o mai identificam…
Insa, cand am inceput sa urmaresc filmul, prima data, am avut o senzatie de respingere. Aceasta din cauza actorului. Nu ca nu mi-ar fi placut cum joaca, ci ca eram atat de obisnuita cu el in altfel de roluri incat nu mi-l puteam imagina… profet. Ceea ce pentru actori este o mare oportunitate – sa incerce tot felul de personaje, de la cele mai pure la cele mai dezaxate, pentru mine este un chin – nu reusesc sa-i desprind de coaja pe care au prins-o in ochii mei cu rolurile anterioare.
Totusi, dupa ce mi-am facut putina ordine in cap, comandand creierului sa uite orice alt film al actorului, am reusit sa ma adun si sa urmaresc experienta fenomenala a personajului caruia intentiona sa-i dea viata.
Cred ca fiecare dintre noi are aceasta sansa, de a auzi ca Ieremia cuvintele lui Dumnezeu… *Mai inainte ca sa te fi intocmit in pantecele mamei tale, te cunosteam si mai inainte ca sa fi iesit tu din pantecele ei, Eu te pusesem deoparte…* O cunoastere atat de intima nu este posibila decat cu Cel Care ne-a creat, asa ca ar fi chiar culmea sa nu reusim ca pe Singurul Care ne iubeste cu adevarat sa nu-L luam in seama.
In dimineata aceasta, mi-am indreptat din nou privirile spre Ieremia – cartea profetica, nu filmul, dar spre seara cu siguranta ca-l voi revedea si pe… dumnealui!
În ceea ce privește cartea biblică, nu pot să spun nimic, trebuie să o recitesc. Nici despre film nu pot vorbi, căci nu l-am văzut. În schimb îți mulțumesc mult pentru link, m-a dus într-un loc cu multe filme interesante, pe care nu le-am văzut niciodată.
Nu-mi dau seama dacă s-a trimis comentariul meu așa că reiau ideea principală: mulțumesc mult pentru acest link, m-a dus într-un loc cu multe filme interesante, pe care nu le-am văzut niciodată.
Să ai zile frumoase !
Pingback: HEIDI FETITA MUNTILOR -XII- de Johanna Spyri
Pingback: Clipe încremenite (030512) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Viaţa-n imagini (030512)
Pingback: Lătrături ocoşe (030512) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Viaţa-n imagini (040512)
Pingback: Clipe încremenite (040512) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (040512) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Alt joc cu poze – 03.05.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: HEIDI, FETITA MUNTILOR -XIII- de Johanna Spyri
Pingback: Alt joc cu poze – 05.05.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Lătrături ocoşe (060512) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pe chibrituri: Femeia « Blog de Filumenistă
Pingback: Viaţa-n imagini (060512)
Pingback: Alt joc cu poze – 07.05.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Pozne de Florar « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pozne de Florar – 1 « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Clipe încremenite (060512) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Pozne de Florar – 2 « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pe chibrituri: C.F.R. « Blog de Filumenistă
Pingback: Lătrături ocoşe (080512) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Alt joc cu poze – 09.05.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Pe chibrituri: I.C.M. « Blog de Filumenistă