Mica sirena a lui Tandarica, bucuresteanul teatru de copii

Aveam alte planuri azi, dar nu stiu cum m-am hotarat asa, deodata, sa ajung la Lahovari si sa urmaresc piesa de teatru pentru copii. Ei, nu stiu… asa sunt eu, cand mi se pare ca e ceva interesant, uit de toate celelalte. Si acum ma intereseaza marionetele… A fost o alegere mai mult decat inspirata. In primul rand, pentru ca este un teatru complex, avand actori in roluri principale, papusi manuite de papusari invizibili si papusi manuite de papusari prezenti in peisaj… 🙂 O nebunie, pozitiva, evident! 🙂

Ce se intampla zilele acestea la Tandarica, gasiti aici. Eu mi-am printat programul ca sa stiu cand trebuie sa-mi fac timp liber. 🙂 (evident, singura, ca Aborsanul mi-a explicat ca el este destul de mare, nu ca mine :-), ca sa-si permita sa lipseasca de la asemenea evenimente!)

Si-acum, despre Mica sirena: actiunea desfasurata in apa este feerica, scenografia meritand note maxime, indiferent cati cusurgii ar fi in juriu.

Invidie maxima pentru munca artistilor de la teatrul de copii. Stiu, nu e confortabil sa fie sala intreaga in delir, nu e simplu sa ai sute de copii care chiuie din orice, mai ales fara sa stie de ce :-), nu e usor sa spui replicile peste niste copii care au altele de spus peste ce zici tu… Dar macar copiilor le ierti mai usor… Nici la teatrul pentru adulti nu scapi de comentarii si acolo chiar este penibil sa-i mai auzi ce zic… desigur, ei nici nu stiu ca se afla intr-o sala de teatru, i-a trimis mama pentru a se cultiva si ei se razbuna pe actori pentru ca mama, in loc sa le dea banii pentru a-i bea, a platit bilete pentru „chestii banale”.

Savuroasa si interpretarea actorilor, dar si interpretarea copiilor. Cam ce discutii se purtau in spatele meu, in concordanta cu replicile din piesa…

1. Intreaba Delfi, pe scena: N-ai o batista? O fetita din sala: Doamna, am eu, sa ma duc sa-i dau?

2. Apare sirena si face niste unduiri prin ocean. O fetita suspina… „Vreau sa fiu sirena, se poate sa merg eu pe scena?”

3. Un personaj de pe scena zice altuia: Tu esti prietenul meu cel mai bun. Un baietel, nervos: Nu, eu sunt prietenul tau cel mai bun, cu mine ar trebui sa vorbesti asa frumos, nu cu el.

4. Incepe furtuna pe scena. Un baiat, ingrijorat, balbaindu-se… Ce straniu, ce straniu, ce stra-niu, prea-stra-niu!

5. Tatal il intreaba pe print de cine s-a indragostit si printul nu stie ce sa spuna decat ca e o fata frumoasa, care canta minunat… Un baiat: Te-ai indragostit de sirena, ba, de si-re-na! Ce, nu ai habar ce e aia si-re-na?

6. Tatal ii spune printului ca ar trebui sa uite de printesa, sa uite tot… Printul intreaba: Asta cum se face? O fetita, oftand: E cam greu, dar trece!

7. Delfi, delfinul Sirenei, radea de pamanteni, cand sirena spunea ca a intalnit unul: Nu era caraghios, cu picioarele alea, cu doua picioare? Un baiat: Caraghios esti tu, bai, eu, care am doua picioare, nu sunt caraghios. Clar, caraghiosule?

8. Pe Sirena din aceasta piesa de teatru o cheama Naussica. O fetita: Nu cumva a invatat gresit actorul, de o striga asa? Ca doar o chema Ariel, nu?

9. Caracunda, personajul rau, ii cere vocea printesei ca pret pentru a o transforma in fiinta umana. Un baiat: Baieti, in poveste nu-i cerea parul? Ce fac astia aici, ne fura povestea?

10. Sirena spune Caracundei: Nu pot fi cu printul decat daca devin om. Un baiat, plictisit de logic ce era: Sau poate fi el siren, ce e asa de greu!

11. Pe print, cand l-au gasit pe tarm, l-au trezit cu o palma. Cand a aparut sirena-printesa pe tarm, lesinata, unul dintre baieti: Da-i o palma, ce mai stai? O fetita: Vaaaaaaaai, sa nu faci una ca asta, ea e fetita si fetitele sunt delicateeeeeee!

12. Printul o intreaba pe sirena-umana: De ce nu vorbesti? Un baiat: Are vocea la plimbare, o plimba Caracunda!

Nu stati pe ganduri! Spectacolul merita vazut! Cat despre cantecul sirenei… o sa fie o amintire de exceptie! 🙂

Anunțuri

15 gânduri despre &8222;Mica sirena a lui Tandarica, bucuresteanul teatru de copii&8221;

  1. Amuzante comentariile si replicile prichindeilor. Când am cate o reprezentatie de teatru pt copii la biblă sunt pregătit de fiecare data sa asist la astfel de „incidente”. Iar prezenta de spirit a celor de pe scena e si ea de admirat atunci când reușesc sa integreze firesc interventiile spontane ale copiilor in desfășurarea actiunii.

    • poate sunt eu putin mai sau prea categorica, dar chiar as opta pentru o formula in care ar trebui pusi la punct. una este sa se manifeste in cadrul spectacolului, alta sa ii apuce asa deodata… si pe cei de aici asa ii apucase, nu mai taceau, nu-i puteai stapani. bine ca nu sunt eu actor! pana la urma, ei isi fac meseria, iar cine nu aude, asta este… totusi, daca nu sunt invatati de mici sa se educe in cazuri de acest fel, nu vor ajunge niciodata sa o faca.
      ma consolez cu gandul ca de fapt copii se purtau asa pentru ca li se facuse frica de la inchiderea luminii, a atmosferei de furtuna etc etc… putem sa le gasim scuze.
      o sa vad daca si maine vor face la fel!

      • Subiectul cuminteniei copiilor la spectacole poate fi integrat intr-o tema mai ampla privind felul lor de manifestare in public si in general. E ceva ce merita a fi discutat, cu atât mai mult cu cât am senzatia cadru mă situez pe o poziție mult mai ingaduitoare. Sper ca viitoarele noastre postari pe blog sa ne ofere prilejul.
        Un graunte de discuție îl zaresc chiar acum: un public format din 200 de copii mi se pare enorm. Deja aici se afla una din explicatiile „galagiei” din sala. Din experiența mea cu astfel de spectacole, numărul de spectatori pt copiii de vârsta prescolara n-ar trebui sa depaseasca cifra de 70.
        Pa si… dornic sa mai „convorbim” 🙂

      • am spectacole si maine si poimaine asa ca sper sa am material adunat ca sa pot zice bine din zongora! ma bucur ca am cu cine impartasi!

  2. Doamne, dar copiii astia sunt nastrusnici rau si foarte inteligenti.;))
    Nu au teama de nimic si zic totul asa direct, fara ocolisuri.
    Pacat ca cel mic nu a vrut sa iti tina companie. Poate il duci la o piesa mai pentru „adulti”.

    • la un moment dat, era sa ma ridic si sa strig… alooooooooooo, vreau sa vad spectacolul… eram in culmea disperarii, pentru ca nu mai intelegeam nimic, nu auzeam cuvintele de pe scena, … dar am realizat ca e mai interesant sa urmaresc reactiile lor.
      nu-ti spun cum le scriam pe carnetel, adaugam si din replicile savuroase ale actorilor, personajelor, dar si pe cele ale copiilor, apoi dadeam detalii despre cum se desfasoara actiunea… si totul pe intuneric, pentru ca era actiunea in apa, nu pe pamant… asa ca mai foloseam telefonul cateodata, sa luminez putintel… 🙂
      a fost o adevarata aventura, dar a meritat, pentru ca acum sunt plina de amintirile acestea atat de amuzante.
      si da, ei nu se abtin, ei spun ce gandesc si da, ei gandesc.
      am observat si diferenta dintre baieti si fetite, modul cum se raporteaza ele la actiune si modul in care se raporteaza ei la asta… 🙂
      e ceva de vis sa stai intre copii si sa-i cunosti! ce sa-ti spun… eu am stat la etaj… acolo sunt 8 randuri de banci… sa fi stat jos, in mijlocul celor 200 de copii… nu stiu cum ar fi fost. bine ca am reusit sa stau langa simpaticii comunicativi… 🙂

  3. Pingback: AUTOPORTRETE CELEBRE (3) - Povești despre opere de arta si autorii lor » Zinnaida

  4. Ce pofta de teatru de papusi mi-ai facut !!! Chiar daca Ralu implineste cat de curand 13 ani, cred ca o sa-i propun o vizita la teatrul de papusi … 🙂 Ma bucur pentru tine ca esti asa aproape de Tandarica !

    • din toamna putem rezolva sa facem o intalnire cu totii… 🙂
      uite, acum plec la Ion Creanga, teatrul evident, la un teatru pentru copiii peste 12 ani.
      exista si asa ceva.
      revin cu amanunte.

  5. Pingback: AUTOPORTRETE CELEBRE (3) – Despre opere si autori: Van Gogh. | Zinnaida

  6. Pingback: Eu, Oblio – la Teatrul Țăndărică | Despre sufletul meu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s