Lucrez la un material despre faptul că nu trebuie să cumperi lucruri cu bani, ci experiențe (acum sigur că există și experiențe pe care le cumperi și te duc spre prăpastie, dar nu la ele se referă specialiștii când dau acest sfat!).
Probabil că am simțit lucrul acesta acum câtăva vreme, când găsind blogul acesta am zis… *E timpul să cumpăr experiența bucuriei prietenelor mele, bucurie pe care o vor avea în martie, când le voi oferi ca mărțișoare ceva handmade, nu toate ipsoseriile de la Romană.* Așa că am vorbit cu posesoarea unor mâini dibace, Carmen, iar în timp ce ea se ocupa de fluturași, albinuțe și gărgărițe, am descoperit pe net o caracatiță croșetată – iar eu am o legătură specială cu … caracatița pentru că una dintre cărțile mele pentru copii o are în centrul atenției. Așa că am întrebat-o dacă ar putea să-mi realizeze și mascota, pentru a o așeza pe birou, la radio.
Înainte ca acea caracatiță să ajungă la mine, înainte de a o vedea, a obținut aplauze pe FB. În plus, am trăit ceea ce spun specialiștii – a aștepta ceva care ți-e drag e mai interesant și mai palpitant, aduce mai multă fericire, decât a putea să ai din prima clipă când ai întins mâna (noi, generația mai veche pe acest pământ, cunoaștem aspectul, pe când generația instant, care bate din picior și trebuie să aibă ar trebui să învețe cât mai repede pentru a cunoaște, în sfârșit, fericirea! – dar, mă rog, asta este datoria noastră, noi trebuie să-i educăm astfel, că ei nu vor căuta niciodată să amâne momentul împlinirii 🙂 ).
ce haioasa este!
asta spun și eu, că nu există ceva mai frumos decât o jucărie care zâmbește. și dacă mai e și animalul tău preferat…
eu sunt fericită că am mai multe animale preferate… 🙂
în funcție de ceea ce simt în momentul respectiv 🙂
:)))
tot copil 😛
p.s.: ma inscriu in aceeasi categorie: ma uit si la desene animate 😀
da, da, azi am stat pe cuptor și mă uitam la tv, când mi-a trecut prin cap să dau la minimax și i-am găsit pe piggly, ferny, molly și dana și am rămas cu gura căscată la ei, aproape cu lacrimi în ochi de bucurie, că nu i-am mai văzut de când era copilul mic (și acum are mustață și mă ia la subsoară! 🙂 )
:)))
Înțeleg prea bine ce spui…probabil aceeași generație:)
Uite, dacă vrei să încerci personal, conceptul așa zis DIY ( do it yourself) sau mai ca la noi – „fă-o singur” :)) îți ofer un link ( să nu fie cu supărare) care te ajută să reciclezi creativ!
http://www.facebook.com/ReciclareCreativa.ro?ref=ts&fref=ts
Tu ești cu caracatițele cum sunt eu cu bufnițele! :))
stai, că dintre păsări bufnița este preferata mea. am pe birou o bufniță – păpușă de mână, pusă pe un suport înalt de cremă de mâini – așa că are dublă destinație suportul acela 🙂 – și stă la dreapta mea, ca să mă sfătuiască (evident, pe capul ei se află un mic raton, care este încununarea preferințelor mele 🙂 – deocamdată!
chiar o să fac o poză biroului că tot am văzut o propunere pe un blog de scriitor despre lucrul acesta.
îți mulțumesc mult și pentru sugestie și pentru vizită.
atunci aștept poza cu biroul, să văd și eu bufnița cu ratonul :)))
…eu pe bufnițe le ador! 😉
aseara am gasit un calendar cu bufnite si m-am gandit la tine. daca erai aici sigur ti-l dadeam. 🙂
mi-l dai pe fb că ne-a „încrucișat” Tibi:) …și eu când „prind ” o caracatiță dau forward spre tine! deal ?:))))
ok, miss.
Într-adevăr, multe mărțișoare drăguțe, croșetate, acolo… 🙂
fluturașii sunt pentru mine o delectare, cât despre albinuțe și buburuze… 🙂 dacă ai fi aici, ai primi și tu unul! 🙂
este superbaaaa. felicitari pentru alegerea martisoarelor ! :).
Mulţumesc pentru aprecieri. 🙂
Ce draguta e!! Toate animalele crosetate/tricotate sunt dragalase 🙂
cred ca mai depinde si de model – ca si la papusi (cele care nu rad), la animalutele crosetate poti scoate lucruri interesante, dar nu estetice. pe cand mana persoanei care a lucrat si modelul care chiar place ochiului… fac minuni.
sa stii ca mi-ai facut o surpriza cu comentariul tau.
Frumoasa si atat de vesela! 🙂
da, da, și e pe drum spre mine, împreună cu un tigruț pe care l-a descoperit Aborsanul și era prea invidios că eu voi avea ceva frumos, ca să-i refuz rugămintea – vrea să vindece tigri când va fi mare, iar acum se înconjoară de ei, pentru a se obișnui cu sălbăticia 🙂 (desigur, ei acum sunt cât unghia mică de … mari! 🙂 )