Atelier de jurnalism narativ și scriitură personală (3)

A fost cea de-a treia noastră întâlnire, la Fundația Calea Victoriei.

Despre celelalte două am scris aici (1) și aici (2).

Cu această ocazie am discutat despre:

1. detaliile senzoriale pe care trebuie să le cuprindă o povestire (se evită explicarea a ceea ce e vizibil, ci doar ceea ce se percepe prin celelalte 4 simțuri)

2. detalii familiare pentru cititori – spui despre stilul unei mobile, despre marca unei mașini, ceea ce readuce în mintea lor momentul când au avut și ei de-a face cu așa ceva

3. detaliile neașteptate (acestea sunt cele care țin de lirism spre adevăr, real, cele care chiar țin de creativitatea autorului – restul pot fi tehnică, doar!)

4. detaliile formei (dimensiune etc etc)

Cum se reușește detașarea de povestea pe care trebuie să o scrii? (ceea ce eu nu am reușit, pentru că tema … temei de azi era atât de dură pentru echilibrul meu emoțional încât nu m-am putut atinge de ea. Sper că voi depăși impactul în zilele următoare.)

Îți pui frumos pelerina de reporter, ieși din experiența ta și devii cel care se uită din exterior. Simplu de zis, greu de făcut. Dar merită – și ca realizare personală și terapeutic! 🙂

Pentru structurarea unui text, există 5 găletușe în care aduni materialele necesare:

1. informații – tot ce e esențial (vârstă, ocupație, rude)

2. reacții – ce spun alții despre…

3. context – statistici

4. cool – detalii surprinzătoare, vii, citate, unghiuri cinematice

5. personal – gândurile, concluziile tale

Dacă avem doar 1, 2, 3 iese o știre! Și nu se folosește 5 la știre – desigur, dacă vrei să fie ceva cu stil. Dacă ai altă intenție, ești liber! Dacă avem 1, 4, 5 avem un text personal – care poate fi împănat cu de toate, dacă e un fel de reportaj de la jurnalismul narativ.

De lucrat în clasă am avut niște povestiri de 10 rânduri despre:

1. Lucrurile penibile din viață

2. Un loc plăcut pornind de la detalii senzoriale (nu văz)

3. Un loc în care nu ne place să fim (tot cu detalii senzoriale – evident, nu văz)

4. Descrierea unui prieten, din trei unghiuri diferite (unghiurile cinematice sunt niște chestii mai greu de descris, dacă nu dau exemple, iar ca să dau exemple ar trebui să mă întind cam mult cu scrisul și nu am timp. Dacă e cineva interesat, răspund pe mail, când am timp, bine?)

Bonus de povestiri, pentru că tot nu vă dă nimeni termen limită și nici nu vă corectează nimeni:

1. cel mai tare teambuilding trăit

2. cea mai senzațională întâmplare a vieții tale

3. o întâmplare a ta/ văzută/ povestită (sau toate trei pe rând) pe care ai vrea să o transformi în film

10 rânduri, da? Sau 2000 de cuvinte, dacă așa vreți voi.

Dacă e ceva neclar vă stau la dispoziție sau puteți căuta și printre poveștile de pe blogul cursului.

Cărți recomandate pentru tehnica narativă:

1. Marta Petreu – Acasă, pe câmpia Armaghedonului

2. Filip Florian – Toate bufnițele

Spor-t la scris! 🙂

 

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;Atelier de jurnalism narativ și scriitură personală (3)&8221;

  1. Pingback: Jurnalism narativ si scriitura personala – Fundatia Calea Victoriei (5) « Despre sufletul meu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s