La cirese

03. 🙂

Nu la tanti Marioara, ci la cuscra. Cu ciresele e cam asa: poti cumpara 20 de kg cu banii pe care ii dai pe motorina pana acolo, dar (aici e secretul!) nimic nu se compara cu sentimentul cocotatului in copac, trecerii scarilor simple sau duble, din loc in loc, pentru a vedea cum *cheleste* sarmanul copac, pe masura ce mainile tale se ocupa de el.

In luna iunie ma simt copil si putin graur, pentru ca asa cocotata cum stau in varf de copac, nimeni nu poate sa-mi faca nimic pentru a ma usui… Nu ajunge nimeni la mine!

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. Sunt intru totul de acord cu tine.
    Si parca ciresele nu sunt nicaieri mai bune si mai gustoase ca in cires 😉

    Răspunde

  2. Posted by mihaela on 18 Iunie 2013 at 14:21

    sunt intru totul de acord cu tine 🙂 eu tocmai am „curatat” un visin ;ce-i drept m-au piscat si niste furnici carora le-am stricat habitatul – ca sa ajung cat mai sus m-am urcat pe o gramada de margaritar(pietre marunte care se folosesc in constructii).insa la final am fost foarte incantata ca m-am ales cu o galeata de 10 litri plina de visine 🙂
    i-am impodobit si pe nepotii mei cu niste cerecei din visine 🙂 ;bine ,cerceii au fost mancati in final dar a fost foarte amuzant pentru ei.
    sunt lucruri simple si marunte dar care ne umplu sufletele de bucurie.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: