Și verdele era acoperit… dar nu de tot!

IMG_7081Care să fie rațiunea pentru care iarba e atât de verde și frunzele atât de uscate?

Specialiști n-am în jurul meu, dar parcă aș face o conexiune cu viața noastră.

Când lucrurile nu merg bine, sunt doar *frunzele* ce trebuie să se ducă… Noi ar trebui să ne păstrăm mereu *verzi* în suflet și să fim liniștiți când observăm că, de fapt, scăpăm doar de ceea ce nu mai are vlagă…

Rămâne ceea ce contează… noi înșine, esența noastră!

Anunțuri

4 responses to this post.

  1. Daca n-ai fi scris-o tu as fi pariat ca reflectia de mai sus aparține avvei de la Măcin. 🙂

    Răspunde

  2. sunt un fel de avva 🙂 , doar că de la București, în general, de la Brașov, în aceste zile… 🙂
    p.s. complimentul acesta chiar că m-a făcut de 5 stele.

    Răspunde

  3. Posted by claudiaciochina on 19 Octombrie 2013 at 19:58

    in viata mea, la ora asta sunt multe lucruri la fel ca frunzele…galbene si pe jos.Pentru mine acest articol, parca ar fi raspunsul la o ruga nerostita.Multumesc.

    Răspunde

    • cam asta simt și eu, când sunt epuizată, sufletește sau fizic.
      ar trebui să ne dăm mâna, să ne îmbrățișăm, să bem o ciocolată caldă și să ne apucăm de râs, că oricum nu rezolvăm nimic prin tristețe…
      sunt alături de tine!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: