Concurs – O culoare care m-a ajutat

Aseară am fost cu mamele (ce posedă și administrează … un blog 🙂 ) la o întâlnire despre ce te poate ajuta să (nu) faci copii, organizată de Ferlidona (mai multe amănunte cu altă ocazie, acum vreau neapărat să vorbesc despre culori – mi-e destul să arunc o privire pe geam, să văd griul tern al zilei și simt nevoia de veselie, așa că încerc să o aduc într-un fel … amuzant!)

Orly1. Priviți imaginea de mai sus.

2. Alegeți culoarea preferată.

3. Ce lucru v-ar plăcea să aveți de această culoare?

4. Priviți cu atenție obiectul al patrulea de la stânga și al treilea din dreapta. Ce culoare are?

5. Dacă doriți să intrați în posesia unei astfel de sticluțe, lăsați un comentariu despre un moment în care v-a ajutat o culoare sau despre ce culoare v-ar plăcea să fiți.

6. Câștigătoarea va fi decisă de … fiul meu, care în felul acesta va fi pentru prima dată într-un juriu – el cu sine! 🙂

7. Alte comentarii drăguțe vor fi premiate cu alte năzdrăvănii – colorate, evident!

8. Premiul – pentru București va fi înmânat personal (eu am și acum un coș cu obiecte – desigur, neperisabile! 🙂 – de ridicat de la un concurs de pe un blog… și au trecut 8 luni. Sper să nu se întâmple asta! 🙂 ) . Pentru alte locuri, trimit prin poștă (sau aștept persoana că vină să-l ridice personal – poate la vară 🙂 ).

Succes, culorilor! (nu de alta, dar fiecare dintre noi colorăm viața celor din jur! 🙂 )

P.S. Ultima participare – sâmbătă, 25 ianuarie 2014, ora 23.59. 🙂

Anunțuri

10 gânduri despre &8222;Concurs – O culoare care m-a ajutat&8221;

  1. Mie îmi place rozul prăfuit și movul, dar nu cel accentuat, ci vesel. În general culorile mă fac să mă simt mai bine dispusă. Așa dă dacă e cazul, și vreau să mă bine dispun cu o culoare, fie mă îmbrac cu ceva de culoarea respectivă, fie confecționez ceva cu ea (un semn de carte, o cutiuță…felicitare…ce am pe inimă 🙂

  2. o,am uitat complet de intalnirea de aseara….ce ametita sunt! si chiar vroiam sa particip pentru ca mai dorim un copil 😛
    nu particip la concurs pentru ca ii las pe altii care au nevoie, dar iti voi raspunde la intrebari cu drag: culorile ma fac sa simt, sa ma schimb….am observatc a atunci cand sunt trista am tendinta sa folosesc culori mai inchise, terne…cand sunt vesela, culori deschise, dar cand sunt hotarata sa fac ceva anume, prefer rosu puternic 😀
    ce culoare mi-ar place?
    greu!
    albastru ca sa fiu mereu senina
    rosu ca sa fiu mereu puternica
    maro ca sa simt mereu stabila si cu adanci radacini (desi simt ca nu le mai am, macar sa le ofer copiilor stabilitate)
    bej ca sa ma simt relaxata
    pupici si poate ne intalnim intr-una din saptamanile urmatoare 🙂

  3. Culoarea mea preferata este roz, dar iubesc atat de mult culorile vesele, pastelate si ma ajuta din punct de vedere psihic enorm de mult. Daca e sa ma deprime ceva, este negrul si griul care ne incojoara din toate partile in sezonul rece.
    Culoarea indicata e un bleo-verde;), Daca era mai aprinsa ii ziceam turqoise- desi culoarea la care ma gandesc e mai degraba ultima de la stanga la dreapta.
    O situatie in care am simtit clar ca o culoare mi-a ridicat moralul a fost undeva, pe la 17 ani. Aveam un iubit- e mult spus iubit, intrucat pe ‘vremea’ mea;)), asta insemna ca ma conducea acasa de la scoala uneori, ne intalneam la un suc o data pe saptamana si cam atat. Cu toate astea, li s-a parut alor mei ca ceva nu e in regula si ne-a interzis sa ne mai vedem. Nu tineam enorm de mult la el, cat sa imi vina sa mor de dragul lui, eram pur si simplu prieteni, insa imi placea compania lui, asa ca nu am inteles de ce se temeau de fapt ai mei, cand eu stiam ca abia ma pupase baiatu’ de 2 ori;)) Probabil se dusesera cu gandul mult prea departe si chiar nu le pasa de parerea mea.
    Am fost atat de frustrata de aceasta limitare a lor, incat am fost furioasa luni in sir. Stiu ca de Revelion se declansase rebeliunea mea, cand nu am fost lasata sa petrecem impreuna si era deja luna mai si eu tot in acea stare eram.
    Nu stiu cat de constienta eram atunci de incalcarea dorintelor mele, absolut normale, de socializare de fapt, ca eram un copil cuminte si nu era cazul sa ma incuie in casa;)), insa simt si acum o ciuda imensa ca nu am fost auzita, de fapt nici macar intrebata care e parerea mea referitoare la respectiva situatie.
    M-am trezit insa intr-o zi frumoasa de mai, ca nu mai suport sa stau suparata in casa si imi amintesc clar faptul ca am imbracat o pereche de pantaloni rosii, foarte frumosi si o bluza tot rosie cu maneci din dantela si o gecuta neagra si am mers la ai mei la munca, traversand intreg orasul pe jos.
    Nu stiu daca a fost primavara, soarele, ochii celor din jur, atrasi de culoarea de pe mine, sau pur si simplu faptul ca ma simteam frumoasa ‘gatita’ astfel, dar m-am trezit intrebandu-ma de ce am stat ca fraiera atata timp inchisa in casa, deprimata, incercand sa le demonstrez alor mei ca sunt suparata pe ei, cand de fapt ei erau mai mult decat incantati sa ma aiba mereu sub ochii lor.
    Acum e de ajuns sa imi pregatesc haine in culori vesele atunci cand simt ca o iau ‘la vale’ .

  4. Culoarea mea preferata este movul…inchis…Visez ca la nunta mea sa fie intr-o atmosfera mov. Pentur mine culoarea mov inseamna energie, putere, curaj. Cand ma uit la aceasta culoare gasesc indemnul de a merge inainte si de a lupta. Cand eram mica totusi mi-a placut movul, cel deschis, lila…aveam un costumas facut de mama mea , o fustita in clos si un ploveras, impletite….eram mandra tare. Poate ca , din cauza inainterii in varsta , lila-ul , o culoare deschisa, curata s-a transformat in mov pentru ca in subconstientul meu o asimilez cu maturitatea, cu problemele , si poate cu mama , cu distanta de ea , cu puterea ei de atrece peste toate problemele si cu dorinta de a putea sa fiu ca ea atunci cand voi avea copii mei.

  5. nu pot sa fiu asa profunda astazi la ora aceasta si sa ma identific cu o culoare!IMI PLACE CURCUBEUL, CU EL MA ASEMEN IN VIATA MEA !Imi place rosul, dar nu cred ca am ceva rosu in garderoba..ba da, un baticel de pinza pe care-l pun pe cap legat „malagamba”cum zicea maia,cind ma simt eu interesanta;sau imi este frig intr-0 zi de toamna .,, si vernilul acela de care zici, sau „ou de rata” e frumos foc, am niste sosete asa, ca sunt bruneta, si la fata nu ma prinde!iubesc culorile,ma joc cu ele, dar nu suport sa vad rosul singelui jertfit pe albul zapezii…pot spune ca tu esti uneori o raza de luna pentru sufletul meu…prin articolele tale, desigur. Sanatate, zic, si o zi maxima!

  6. Bianca Roxana Anitei, ai fost indicată de copilul de 14 ani ca fiind câștigăroare și motivul a fost unul clar – s-a identificat cu tine, vorbeai despre o vârstă spre care se duce și el. Caută-mă, te rog, pe despresufletulmeu@yahoo.com pentru a vedea cum ajunge oja la tine.
    Flori de Mandarin, cu prima ocazie când vii în țară, poate facem un semn de carte împreună…
    Lady R, dacă îmi scrii pe aceeași adresă, m-aș bucura să-ți trimit o felicitare specială…
    Claudia, ești invitata mea la un suc sănătos de portocale sau orice alt fruct… Tu decizi când.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s