1

Gala Oamenilor, 7 Mai 2014, Metrou Unirii M1

Noi avem probleme cu oamenii – când sunt, de ce se împing? Dacă nu sunt, de ce lipsesc? Nu e numai experiența capitalei, ci și a magazinului, și a școlii, și a casei, și mai ales… a inimii… Noi avem probleme cu oamenii pentru că toți ni se par neciopliți, iar noi suntem gata să devenim Pygmalion… Dar dacă noi am avea nevoie de ceva cioplire, pe ici, pe colo… nu, nu, nu, fără sculptori, că ne doare… Ne hotărâm odată? De ce atât subiectivism?

Poate ne ajută acest eveniment, care va avea loc pe 7 mai 2014 la statia de Metrou Unirii M1.

Despre el am aflat de la Mihaela.

………

Aici mai jos scriu o mica poveste care explica ce cred eu ca este in sufletul oamenilor de rand pe care o sa ii intalnim si o sa ii aplaudam la momentul evenimentului in statia de Metrou:

Sunt un om ca si tine si m-am saturat sa aud in jurul meu ca nu am facut bine ce tocmai am facut sau ca se putea mai bine. Uneori chiar eu sunt nemultumit de ce am facut. Ma simt si vinovat cateodata. Da, iti vine sa crezi, desi fac tot ce pot eu mai bine sunt momente in care acest sentiment ma acapareaza, vine ca un tsunami sau incolteste in mine ca o buruiana pe care o tot rup dar radacina ramane.

Ma scol diminieata si merg la serviciu, apoi cumparaturi sau ce mai am de facut, vin acasa si apoi o iau de la capat. In weekend daca sunt tanar ies din oras sau ma intalnesc cu pritenii, daca sunt parinte fac totul cu responsabilitate, grija si dragoste pentru familia mea iar daca sunt mai in varsta ma plimb prin parc, trec pe la piata si farmacie si ma vad cu Ion si Alina, vecinii mei.

Azi e MIERCURI 7 mai ora 17:00 si sunt la Metroul Unirii, merg spre magistrala 1 (M1). Ah ce zi grea am avut si inca nu s-a terminat!!! Mai am atatea de facut astazi! Si ce inghesuiala este, cati oameni, ce incruntati suntem. Ia uite si lor le este greu. Au si ei multe de facut si sunt nervosi. Ia uite-l si pe asta cum m-a impis si fuge sa prinda metroul. “Nesimtitule! Uite-te pe unde mergi!”.  Ah de ce e atat de greu, de ce nu mi se intampla mie o minune?

Hai cu noi sa il aplaudam, sa il apreciem pe aces om in care fiecare dintre noi ne regasim acum sau in trecut, mai mult sau mai putin. Incearca si o sa vezi oamenii frumosi si plini de viata care se ascund inauntrul oamenilor pe care ii vede toata lumea. Da putere impreuna cu noi miscarii deliveringlife si hai sa schimbam lumea impreuna putin cate putin – aici misiunea noastra.

Pe acest om il gasim MIERCURI 7 mai intre ora 17:00 si 18:00 la Metroul Unirii magistrala 1 (M1) si ATENTIE are sute de prieteni la fel ca el. Vom fi acolo cu pancarte deliveringlife cu mesaje pozitive pentru el, omul care este in fiecare din noi.

Nu esti din Bucuresti? Nu-i nimic, acum deliveringlife are ambasade in alte 7 orase din tara si tot miercuri 7 mai in Baia Mare, Satu Mare, Constanta, Craiova, Iasi, Giurgiu, Snagov ambasadele deliveringlife vor organiza evenimente similare.

Inscrie-te la newsletter pentru a primi toate informatiile necesare participarii la Gala Oamenilor si nu numai. Esti un om frumos!

…………

Eu zic doar atât… Ne vedem acolo, m-am înscris și eu! Vreau să văd oamenii frumoși, să-i ajut să fie frumoși!

 

Anunțuri
0

Divorțul de aur – Tamara Buciuceanu Botez și Sorin Frâncu

Am să spun și eu ce cred despre această piesă de teatru, dar cel mai bine ar fi să citiți descrierea aceasta, a specialiștilor.

« Divortul de Aur »
sau
« Cum sa sarbatoresti 50 de ani de casnicie prin reprosuri! »
Piesa reprezinta o punere in scena in maniera realista si retrospectiva a itinerarului vietii de cuplu, drum presarat atat cu amintiri placute, dar si cu momente tensionate, ultimele – rod al frustrarilor nemarturisite si al banalitatilor cotidiene care rutineaza cuplul.
Numele piesei, “Divortul de aur”, sugereaza poate inconsistenta vietii de cuplu in momentele ei critice. Reprosurile venite din ambele parti par a se inmulti treptat si, sub amenintarea partajului, Tarsita (corista) si Spirache Pitesteanu (trombonist) se trezesc din somn, si, odata prinsi in avalansa reprosurilor fara de sfarsit, aduc acuze deja traditionale ale unei relatii de cuplu: inclinatia sotului catre bautura, destrabalare, si ambitiile exagerate ale nevestei care isi supraliciteaza posibilitatile si sfarseste prin a se hrani din iluzii, in fata televizorului.
Cu toate acestea, desi s-au scurs cincizeci de ani de casnicie, pe care urmeaza sa si-i serbeze, impreuna cu prietenii a doua zi, iubirea este inca prezenta si se observa din tandretea cu care isi vorbesc, din reinnoirea juramintelor pe care si le-au facut cu cincizeci de ani in urma, din gesturile marunte, din felul in care isi spun „noapte buna”.

Replicile savuroase nu lipsesc din piesa regizata de Nae Cosmescu: “Eu am fost calda fata de tine in gandurile mele intime: arza-te-ar focul sa te arda…” intregind o imagine de ansamblu, cand tragica, cand comica, prefatand cele doua simtaminte majore ale vietii. Tema sexualitatii neimplinite tasneste tot printr-o aluzie deloc subtila: “De la Nunta de Argint ai lasat-o mai moale. Si la propriu si la figurat…”.

…….

Un fragment din piesa de teatru, aici.

………

Și-acum ce zic eu despre piesă… Cei doi actori sunt magistrali. Își dau apă la moară unul altuia, te simți bine privind, ești încântat de cât de bine curg replicile, parcă le-ai zice tu sau parcă le-ai văzut între prietenii tăi…

Despre scenarii de felul acesta ce am de zis? Mi se par puțin misogine. Nu-s feministă, dar mi se pare că mereu este înfățișată femeia-pretențioasă, femeia-mofturoasă, femeia-nemulțumită. Sincer, după replicile ei, el era vinovat, după replicile lui, el era nevinovat… deși amintirea a ceea ce a zis ea nu putea să-ți dea pace… 🙂

Oricum, aștept scenaristul care să trezească la realitate bărbații, nu numai pe cei care vor să deștepte femeile, dându-le peste nas cu privire la răsfățul pe care îl cer (și nici nu-l merită).