11

La sfarșit de an 2014 (bine că se duce!)

Aveam un obicei, candva: pentru că îmi plăcea mult să primesc scrisori prin poștă (reminiscență din copilărie, cand primeam cate 3-5 pe zi, de zicea poștărița că ea își ia banii datorită corespondenței mele 🙂 ), alegeam felicitări frumoase, mi le scriam și mi le trimiteam eu… Pentru că îmi plăcea cum vorbeam eu cu mine, pentru că îmi plăcea senzația de *scrisoare la cutia poștală*, pentru că astfel avea rost colecția mea de felicitări – vreo 1000 la număr.
Astăzi nu voi face acest lucru; nu trebuie să vorbesc cu mine, am tot făcut asta! 🙂 – vreau să le vorbesc celor care mi-au fost prieteni în ultima vreme, prin intermediul blogului.

Acum cateva zile, am primit un telefon că cea mai respectată prietenă din adolescența mea, o persoană bogată și împlinită, a avut 3 operații în 5 zile, diagnosticul fiind cutremurător.
Eram în oraș, într-o librărie cand am aflat acest lucru: îmi venea să lovesc toate rafturile cu picioarele, ca și cand ar fi fost vinovați cu ceva posesorii librăriei… Dar, asta am simțit, asta a trebuit să controlez… 🙂
Am reușit să ajung la ea, și voi fi acolo în următoarele zile… La spital, la sfarșit de an, sunt puține persoane; doar cazurile foarte grave. Indiferent cat de luxoasă este rezerva ta, cat de frumos se poartă cu tine asistentele, a cui pilă ești de-ai ajuns acolo, boala este boală…

Dar, indiferent de boală și de milimetri care te-au despărțit de moarte, faptul că trăiești este totul.

Să asculți pe cineva care îți spune, deși are km de fabrici, case și terenuri, *cu cat de puțin poate fi fericit omul…* este o revenire la realitate. Toți cei care am spus acest lucru n-am făcut parcă altceva decat să parafrazăm Biblia „Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta.”

Pentru mine, acest an, fără a fi cel mai urat din viață, a fost cel mai trist.

Dar, da, 🙂 , trăiesc și, vorba Angelei Similea (vorbă cunoscută doar de cei de varsta mea și de deasupra varstei mele 🙂 – avem și noi un atuu: melodiile de pe vremea noastră chiar aveau mesaj 🙂 ) *dau tributul meu*…

Continuarea cuvintelor din Biblie este următoarea: „Mai bună este întristarea decât râsul; căci, prin întristarea feţei, inima se face mai bună.”

În librăria unde am aflat despre suferința prietenei mele, am văzut, printre lacrimi, un carnețel pe care scria, cu litere, albastre… *Kindness is another name for love*…

Mi l-am cumpărat și mi-l păstrez pe noptieră pentru a-mi reaminti că, pană la urmă, viața e mai prețioasă decat fericirea și bunătatea mai importantă decat dreptatea…

Un an plin de înțelepciune, tuturor… 🙂

2

Daruri, ne pregătim să facem daruri…

Anii trecuți am reușit să mă înscriu cu mai multe cadouri pentru sfarșitul de an, cadouri oferite copiilor defavorizați. Anul acesta nu mi-am mai permis, dar unul tot m-am străduit să realizez. În timp ce așezam lucrurile în cutia pe care am primit-o de la fundația care urmează să distribuie darurile, mi-am dat seama că mai am multe alte obiecte, care nu se potrivesc fetei pentru care m-am oferit să fiu îngeraș… Dar, mi-am zis eu, fata are 4 frați… S-ar putea potrivi pentru ei… E drept că ei primesc de la ceilalți, căci și ei sunt scriși pe lista destinatarilor 🙂 , dar ce-ar fi dacă…?

Și atunci m-am gandit că aș putea cumpăra o cutie maaaaaaaare de cadou și aș putea pune, pe langă lucrurile ei, și alte lucruri, frumos ambalate, fiecare cu o felicitare nescrisă, pe care ea să le dăruiască, la randul ei…

Uneori, oamenii primesc și se bucură de ceea ce au primit, dar, pentru că sunt lipsiți de posibilități, nu cunosc bucuria de a dărui… Care este, cel puțin pentru mine, mai intensă decat aceea de a primi.

Așa că al doilea dar pe care aș putea să i-l fac adolescentei de 15 ani este să-i facilitez o experiență la care altfel nu ar putea ajunge.

Mă uit la darul pe care l-am realizat și-mi aduc aminte de *dar din dar se face Raiul* și sunt fericită pentru că, și atunci cand nu ai prea mult de oferit, ai încă mult cu care poți contribui la fericirea celor din jur…