În goana plecării

Trebuie să dau foarte multe lucruri dintre cele pe care le dețin.

Cu hainele e cel mai ușor. Cărțile încă sunt dorite de oameni.

Ce mă fac, însă, cu toate borcanele pline de compot? Stand la Constanța, avand Nazarcea aproape, iubind piersicile, aveam obsesie pentru acest fel de compot.

Apoi am făcut atatea alte soiuri, am mancat atat de puține încat m-am trezit cu 150 de borcane pline, pe care nu am unde le așeza și la care nici nu am timp să mă uit – dacă mai sunt sau nu bune de mancat.

Nu, nu le-am dus la gunoi, să le ia cine are nevoie.

Nu am făcut asta pentru că m-am lecuit de așa idee.

Acum 5 ani am dus varza murată rămasă, că dacă nu avea cine s-o manance! Cu tot cu butoi – la gunoi! Mi-am zis că butoiul va fi ridicat de cei cărora le plăteam să facă asta, nu? Sau că ia varza cu totul cineva care o apreciază..

Da* de unde… A doua zi, strada era plină de verze, împrăștiate peste tot; doar butoiul era luat. Cineva îi văzuse potențialul – era imens 🙂  și nou – doar îl cumpărasem în toamnă – și decisese să ia doar ce-i convine! 🙂

Îmi imaginez cum ar fi să vină cineva și să desfacă și să împrăștie pe trotuar toate fructele din compoturile mele și să se bucure doar de borcane…

Bine, bine, știu ce să nu fac cu ele, dar ce să fac? 🙂

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;În goana plecării&8221;

  1. Dă-le la o biserică, sau vorbește cu un administrator de cămin de bătrâni….există google hărți, sau discutat cu cei de la primărie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s