Muzeul virtual al Teatrului Țăndărică

Ieri lucram la o rubrică în care încercam să conving oamenii să se iubească pe ei înșiși. O idee era ca, atata vreme cat petreci pe zi, vorbind la telefon cu prietenii, clienții sau necunoscuții, să petreci cu tine însuți – mai pe seară. Iar dacă tot stai cu tine, cel mai bine ar fi să nu te rățoiești la tine, să nu te condamni pentru greșeli, să nu te găsești vinovat și de ceea ce ai făcut pe vremuri și de ceea ce n-ai făcut azi, ci pur și simplu să te simți bine cu tine.

Fiul meu mă întreba azi ce înseamnă voluptate. Că Ion iubea pămantul cu voluptate.🙂 Oare ce mai iubim noi azi cu voluptate? Oare cum ar fi dacă am avea grijă de noi, cu voluptate?🙂

Eu m-am gandit să petrec timpul cu mine nu neapărat seara, ci și de-a lungul zilei, cand găsesc minutele necesare – echivalentul a discuțiilor la telefon de pană atunci.

Și am căutat ceva care mi s-a părut interesant: un teatru de păpuși. Pentru oameni mari.

Am găsit. Și voi merge.

Dar, dacă sunteți interesați de subiect, măcar cat pentru *cultura generală*, chiar dacă nu sunteți din București, puteți să accesați pagina care vorbește despre păpușile romanești, de-a lungul timpului. Au fost minute relaxante.

Aici este locul interesant…

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: