Tiroliana Șapte Scări

La Dambul Morii. După cele două Timișuri (ale Prahovei). Înainte de Brașov. Urci la *Canyon Șapte Scări* (așa scrie pe afișul de la intrare, cu y, ok?) și de acolo poți coborî cu tiroliana. Are 21 de zboruri. Nimic mai simplu, nimic mai amuzant.

Trebuie doar să nu ai 95 de kg.🙂

Varsta are o limită, dar oricum nu contează pentru că încă nu s-a dus nimeni pe acolo care să o atingă… În general, curajul îi părăsește pe oameni cu vreo 8 ani înainte de limită…😦 .

La capăt, un tanăr care lucrează acolo m-a întrebat cum mi s-a părut. *Excelent! Am fost pe multe. În multe țări. Asta chiar e ușor de abordat. Și cel mai interesant este să cobori acele scări…*

Tocmai acele scări sunt reclamația unora – că sunt prea multe, că sunt prea dese sau prea rare, că amețesc atunci cand se uită în jos… Cine te pune, scumpete, să folosești așa ceva? Trebuie ajustate treptele pentru amețeala ta sau trebuie să stai tu în hamac sau doar între maci, pe camp, întinsă() la orizontală, dacă ai niște probleme cu *vertijul*?

Da, cei mai sofisticați doreau să ajungă acolo cu ceva ca un fel de lift (*de ce nu ați inventat așa ceva?*) sau cu o mașină specială – poate zburătoare… Ori cu scări rulante sau măcar niște scări ca cele din aeroport – să te ducă, deși nu mergi (hai, nu pe înalt, dar măcar pe lung…🙂 – lume inventivă, ce mai!).

Eu zic așa: folosiți-vă picioarele pe mărețul Canyon Șapte Scări și apoi încingeți cablul de la tiroliană. Merită. E distractiv. E măreț, să aluneci pe deasupra frumuseții naturii.

Nu uitați să vă puneți și o cameră pentru filmat pe casca de protecție.

O să aveți amintiri mai atractive decat orice vedere sau magnet pentru frigider!

6 responses to this post.

  1. Îmi doresc o astfel de experienţă. Acum, sinceră să fiu, nu ştiu dacă acolo nu-mi va pieri curajul…

    Răspunde

    • Prima dată cand am fost cu tiroliana, acum vreo 4-5 ani, stăteam pe foișor, încercam să pun asigurările și plângeam de nu mai puteam: cine m-a pus pe mine să fac așa ceva?…🙂
      Nu m-a pus nimeni, evident, ci eu am decis – pt că pe vremea când era de făcut așa ceva, pentru mine, nu exista în România acest concept.
      Așa că nu puteam pierde ocazia, chiar dacă a trecut timpul… Nici nu prea înțelegeam cum să prind lucrurile acelea… Deși e așa de simplu și de logic… Dar erau mulți la rând și nu stăteau să ne explice ca pentru începători – turuiau pentru toți și gata, pleacă!
      Să nu mai vorbim despre faptul că nu aveau mănuși decât pentru uriași, iar o mănușă fluturândă te scoate din sărite când tre să pui asigurarea… că rămâne mereu blocată împreună cu ea… etc etc…
      Așa a fost și acum, aceeași problemă, a mănușilor nr 10, iar eu port 5, poate 4…🙂
      Dar cine vrea să se distreze, plătește un preț….
      Pe lângă cei 50 de lei…
      Ar tre să te duci cu cineva care nu ține cont de datul tău înapoi și insistă. Pe mine m-au ajutat mult copilul și soțul. Unul mergea primul, mă aștepta acolo, celălalt era cu mine pe platformă… Acum pot și singură, fără probleme, dar pentru început contează ajutorul.
      Pe de altă parte, casca e nemaipomenit de importantă. De 2 ori i-am văzut ajutorul – e miraculoasă. Totul are un rost.
      Mergem împreună?🙂🙂🙂
      Între timp, experiența

      Răspunde

  2. Ce fain! Te invidiez pentru curaj. Inca nu-l am😀 Ma dau pe tiroliene mai mici, dar la 7 Scari inca nu am tupeu.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: