Atitudine de învingător

Pentru că am lucrat cu cei mici de-a lungul timpului, știu și eu cate ceva despre comportamentul lor. Din experiența mea, niciun copil de pană în 7 ani, mai ales într-un oraș ca București, nu e prietenos cu un străin. De fapt, nici după 7… Poate după 10, cand mama i-a vorbit deja despre vecina X sau l-a văzut pe vecinul Y că le-a reparat mașina…🙂 Dar pană în 7 ani, nu, nu am întalnit un copil care să fie deschis cu străinii.

Într-o zi, am ieșit din scara blocului meu, scara B, și am trecut foarte aproape de scara A. Un băiețel de 6 ani și ceva, care nu mă văzuse în viața lui, îmi ține ușa pe care o deschisese cu greu, folosind o cheie, în vreme ce avea și cumpărături în mană, iar ușa era dificil de împins la greutatea ei, și pentru că vede că nu dau semne să urc pe scări îmi zice: Haideți, veniți?

Era așa de protocolar, așa de minunat să auzi din partea unui puști această invitație încat am întors capul să văd cu cine vorbește. Nimeni după mine.

*A, eu? am întrebat. Eu nu intru, eu merg mai departe.*

Puțin dezamăgit, a tras ușa după el.

Am rămas cu întrebarea: cu cine m-a confundat de s-a purtat așa de prietenos cu mine? Ce temperament are, dacă nu m-a confundat și totuși s-a gandit la mine? Ce educație a primit de la părinți, de s-a comportat astfel?

Ca orice bucureștean care se respectă, eu nu-mi cunosc nici vecinii de pe scară, nici pe cei de la etaj, cu atat mai puțin pe cei de la altă scară… Dar mi-am propus să îl urmăresc pe micuț și să îi felicit pe cei care s-au ocupat de bună lui creștere… A, desigur că la final le voi atrage atenția că n-ar trebui să pună copilul la cumpărat lucruri cu un volum așa de mare încat să nu prea poată deschide ușa nici pentru el, cu atat mai puțin să o țină la infinit și pentru altul …🙂

2 responses to this post.

  1. Posted by Gabi on 8 August 2016 at 08:35

    Dragul de el! Nici nu stiu daca este bine sa fie educati asa. Traim intr-o lume nebuna. Cand eram mica ii caram vecinei de la 1 sticlele cu lapte, desi ea arunca cu apa pe noi de la balcon daca faceam galagie cand ne jucam. Era o domna in varsta si pretentioasa. Erau alte vremuri. Sa dea Domnul sa intalneasca numai oameni buni si drepti baiatul din vecini.

    Răspunde

    • uneori, rareori, de fapt, nu e nevoie să fie educați – așa-s din instinct și atunci au și puterea de a se apăra sau există cineva care-i apără, în cazul în care ei vor să fie politicoși și alții le vor răul…
      merg și eu pe ideea asta, deși să fiu sinceră am stat pe langă copilul meu pană cand a putut clar să facă ceva dacă i se întamplă ceva rău – nu l-am scăpat o clipă din ochi… nici trimis la paine, nici la vecini…
      deși eu nu am crescut astfel! însă vecinii de azi nu mai seamănă cu cei de acum 40 de ani!🙂

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: