7

Social Media for Parents 2017

Evensys a organizat și în acest an Social Media for Parents.

Social Media for Parents este o conferinta locala dedicata parintilor activi in mediul online, care vizeaza tendintele lansate de mamele care scriu pe bloguri. Conferinta va oferi parintilor activi din online ocazia de a invata si descoperi noi oportunitati de a-si creste prezenta pe retelele sociale precum si posibilitatea de networking si interactiune cu alte persoane cu aceeasi viziune.

Urania Cremene a vorbit prima. Mi-au rămas în minte două idei – le voi reda pe cele care nu mi-au produs controverse pentru că vreau să fiu pozitivă: 1. a fi autentic înseamnă să clădești pe tine, cel adevărat, mecanism care va duce la stimă de sine și imagine de sine sănătoase; 2. recompensa pentru copil trebuie să vină mai târziu, pentru ca acesta să nu ajungă să facă un lucru pentru cadoul imediat, ci pentru disciplina de sine; 3. dacă nu ne-ar vedea lumea – pe FB sau Instagram – la câte dintre activități am renunța?

Doctorul Sorin Cadar a fost și în acest an plin de umor. Probabil cele care se pricep mai mult la termenii folosiți de el vor reda și informațiile deosebit de utile prezentate pentru îngrijirea copilului mic, eu voi scrie o singură frază a sa: *Un copil (om) care strănută trebuie tratat imediat cu pastile (ca să se dezvolte industria farmaceutică) pentru că altfel în 24 de ore se face bine singur!*

Domnica Petrovai (Clinica Mind Education Health și Școala pentru cuplu) a fost impresionantă nu numai pentru deosebita împletitură de la spate a părului – da, da, toate am admirat-o! – ci și pentru subiectul abordat: ce înseamnă o relație sănătoasă de iubire? Cele trei elemente ale relației:

  • timpul de reconectare
  • surprizele
  • rutina plăcută a unității

Adrian Asoltanie, de la Self Trust Academy, a fost cel mai interesant dintre participanți și ca stil de prezentare și ca subiect: cum să ții de bani! Serios, toată lumea te învață cum să faci bani – evident, nu reușești și rămâi și fără cei pe care îi aveai pentru că îi investești prost, având încredere în cei din jur! De data aceasta am auzit clopoțelul care striga: până să faci alți bani, de ce nu ții de ai tăi? Studiați în cuplu sau cu cei mici materialele și vă veți convinge că am dreptate.

M-am bucurat să revăd chipuri cunoscute. Cred că cea mai dificilă parte, pentru mine, este că nu reușesc să ajung să cunosc persoanele care sunt în sală. Poate data viitoare o voi face.

1

Camp NaNoWriMo 17 iulie 2017

Îți propui ceva și nu ai timp? Adică nu reușești să scrii cât ți-ai dori sau cât ai crezut că vei scrie? Măcar citește. În ce mă privește, am scris ceva, am citit mult, dar cel mai mult m-a impresionat stilul lui Rodari în Aventurile lui Cepelică. Este genul de carte pe care o recomand copiilor oricât de mici ar fi, dar și celor mari, care vor să-și șlefuiască stilul. Are un umor mucalit, folosește toate simțurile cititorului pentru a-l introduce în atmosferă și, dacă vrei să înțelegi naivitatea copilăriei și să o păstrezi ai nevoie de o astfel de carte cu un astfel de subiect – astfel abordat! 🙂

 Amanda Lovelace:

If you’re ever having doubts about the quality of the day’s writing, remember that no piece is ever perfect the first time around. I mean, that’s the whole reason editing exists! Worry about getting your marvelous ideas onto paper first and then worry about going back in with the red pen to tighten them up.

Go back and read a scene, passage, or chapter you wrote that you absolutely love, the one you’re most proud of. Remember what it felt like when those words all clicked into exactly the right place. Remind yourself that, while your writing won’t feel this easy all the time, you know that you can get the rest of your draft to this level with a little time, patience, and editing.

0

Camp NaNoWriMo 16 Iulie 2017

Sunt puține cărți prin bibliotecile de stat care să mai aibă izul trecutului – și când spun asta mă refer la cărțile de până în Revoluție. Deși erau interesante și, culmea, ceva mai realiste (trebuie să recunoaștem că ceea ce văd azi copiii la televizor sau urmăresc pe jocurile lor nu are nimic de-a face cu pregătirea pentru viața care-i așteaptă, în schimb acele cărți aveau un fel de-a aborda viața reală care te făcea să fii curios pentru ce va fi când vei fi mare.)

Pentru că nu am găsit dintre cărțile preferate ale copilăriei, am ales una de Basme – Vladimir Colin. Da, știu, există cărți de basme atât de frumos colorate încât nu se desprind degetele copiilor de ele și le cer, le cer, le cer, pentru ca apoi să vezi că ditamai editura a lăsat greșeli peste greșeli în text. Cum se face că în 1979, editura Ion Creangă nu a îngăduit nici lipsă de litere, nici agramarea vreunui editor?

Cartea despre care vorbesc eu este cea care conține două rânduri de Basme – cele din 1953 și Basmele omului din 1958. Îmi place informația pe care o conține una dintre primele foi: Pentru scrierea acestor basme, autorul a folosit motive caracteristice folclorului din patria noastră.

În general, nu recomand basmele. Acesta este principiul meu – basmele îmi par penibile (da, știu, unii le folosesc drept povești vindecătoare, considerând că arhetipurile vor vorbi foarte clar copiilor cu probleme emoționale care le vor asculta sau citi – e ok, putem avea păreri diferite!). Dar basmele lui Colin intră în altă categorie. Sunt cu mult deasupra basmelor altor popoare și la fiecare idee pe care o abordează chiar îți dau aripi. Da, efectiv, te învață să trăiești sau să te ferești de anumite lucruri pe care tu le-ai putea considera atrăgătoare. Cu basmele lui Colin chiar că aș defila fără să mă rușinez.

Consider că un părinte sau un adult care ia acest volum în mână a făcut o investiție în dezvoltarea personală, dar și în cea emoțională. N-ar fi rău dacă v-ați face timp să le citiți – o poveste pe seară ar însemna să le terminați deja într-o lună (deși sunt sigură că nu v-ați opri la una, mai ales că nu sunt nici lungi și nici plictisitoare!).

Spor la citit.

…….

Și-acum să vedem ce mai facem cu Camp NaNo iulie, de care trebuie să ținem cont pentru că a trecut de jumătate.

Poet Amanda Lovelace *Feeling insecure about your writing? From time to time we all think that our poems aren’t good enough, aren’t original enough, or aren’t enough like the work of a particular poet we admire. Don’t worry—your writing voice will develop over time with a combination of patience and practice. If you ever find yourself comparing your writing to the writing of someone else, keep in mind that the reason why those writers are so beloved is because of their unique take on things. We need your voice, not somebody else’s. Push the limits and do something you’ve never seen done before!


  • Follow @NaNoWordSprints on Twitter for daily writing sprints, prompts, and community throughout the month of July.
  • Want to contribute to the NaNoWriMo blog? Fill out this form to let us know what kind of blog posts you’d be interested in reading or writing!

Today’s Writing Challenge

Think about how your writing voice has changed since you began writing—then, try writing in the voice of Past You. Growing older, trying new experiences, and learning more about writing can all be factors that influence your voice. For example, you could write a chapter in the style of an elementary school diary entry, or look up an old writing assignment and use it to draft your project.

………

Prin folosirea acestor sfaturi pe care le primește orice persoană *înrolată* în scriere la camp NaNo, am vrut să vă arăt că aveți pe cineva care vă poate înțelege sentimentele, atunci când scrieți și nu vă aveți de partea voastră nici măcar pe voi, cu pretențiile voastre. Poate aveți nevoie de un grup, de ceva din exterior. Nu ezitați să-i contactați pe cei de la NaNoWriMo din România.

6

Vreau să scriu. Vreau să fiu scriitor

Oamenii visează să ajungă ceva. Unii ajung la vârste înaintate și nu știu ce le-ar plăcea să fie, dar alții chiar știu de pe la 4 ani ce vor face în viață. Pentru cei care s-au hotărât să scrie, am să las mai jos niște scrisori de-ale lui Gustave Flaubert, în care povestește cum a redactat el capitole din Madame Bovary. (Evident, ca să se poată înțelege ce spune el, ar fi bine dacă s-ar citi cartea, dar și fără a o citi ajungi la niște concluzii!)

Cu plăcere, în caz că ziceți că v-a fost de folos ceea ce am adunat eu aici. 🙂

*În proză, o propoziție cu adevărat bună trebuie să fie ca un vers bun într-o poezie, ceva ce nu poate fi schimbat, la fel de ritmic pe cât este de sonor.*

*Ce pacoste e Bovary a mea. Această scenă de la han mi-a luat trei luni din câte îmi amintesc. Câteodată mă simt pe marginea prăpastiei – atât de puternic îmi simt neajutorarea. Dar prefer să-mi explodeze creierul decât să-mi ratez scena. Trebuie să plasez simultan, în aceeași conversație cinci sau șase persoane care vorbesc, alte câteva despre care se vorbește, întreaga regiune, descrieri ale persoanelor și lucrurilor și, în mijlocul tuturor acestora, trebuie să prezint un domn și o doamnă care încep să se îndrăgostească pentru că au gusturi asemănătoare. Și măcar dacă aș avea spațiu. Fapt e că scena trebuie să fie rapidă, dar nu seacă, amplă, dar nu la grămadă.*

*Tocmai compun conversația despre literatură dintre o femeie tânără și un bărbat tânăr, mare, munți, muzică și alte așa zise subiecte poetice. S-ar putea înțelege că am creat-o pentru un cititor mediocru, dar de fapt intenția mea este grotescul. Va fi prima dată    într-un roman, cred, când este ironizată doamna principală cu tânărul ei. Dar ironia nu diminuează patosul – dimpotrivă, ironia subliniază latura patetică.*

15 ian 1853 – *Mi-a luat cinci zile ca să scriu o pagină. Ce mă nemulțumește la cartea mea este absența așa-numitului element amuzant. Este puțină acțiune. Dar continui să afirm că imaginile sunt acțiune. Este mai greu să susțin în felul acesta interesul pentru carte, iar dacă nu reușesc, vina este a stilului. Am scris cinci capitole din partea a doua în care nu se întâmplă nimic. Este o imagine continuă a vieții dintr-un oraș mic și a unei povești romantice inerte, a unei povești mai dificil de zugrăvit, pentru că este în același timp timidă și adâncă, dar vai, fără niciun pic de pasiune internă sălbatică. Leon, tânărul meu îndrăgostit, este un om temperat. Deja, în prima parte a cărții am avut ceva de felul acesta: soțul își iubește soția cam în același fel în care o face și iubitul. Amândoi sunt niște mediocrități în același mediu și totuși ei trebuie diferențiați. Dacă reușesc, va fi ceva minunat pentru că va fi culoare peste culoare și fără tonuri bine diferențiate.*

Aprilie 1853: *În sfârșit, pot să întrevăd o rază de lumină în acel blestemat dialog din scena cu preotul paroh… Vreau să exprim următoarea situație: micuța mea femeie, într-o stare potrivită emoției religioase, se duce la biserica satului. La ușă îl găsește pe preotul parohiei. Deși prost și vulgar, acest preot al meu este un bun, chiar excelent prieten, dar mintea lui își reprezintă perfect lucruri palpabile (nevoile săracilor, lipsa hranei sau a lemnului de foc), însă nu percepe tortura morală, aspirațiile mistice, este foarte cast și își îndeplinește toate îndatoririle. Episodul trebuie să aibă cel mai mult șase sau șapte pagini, fără nicio reflecție sau explicație de la autor – totul în dialog direct.*

15 iulie 1853: *În noaptea asta, am făcut schița preliminară a scenei târgului de țară, va fi uriașă – aproape 30 de pagini de manuscris. Iată ce vreau să fac. În timpul descrierii târgului (în care apar, vorbesc și acționează toate personajele secundare), voi urmări, printre detaliile ei și pe scena principală, dialogul continuu dintre o doamnă și un domn care își revarsă farmecul asupra ei. Și mai am, în timpul discursului solemn al unui consilier, la sfârșit ceva ce aproape am terminat de scris, adică articolul de ziar al lui Homais, care dă o relatare a festivităților în cel mai bun stil progresist, poetic și filozofic.* (cele 30 de pagini i-au luat 3 luni)

7 septembrie *Ce dificil este. Un capitol greu. Am aici toate personajele cărții amestecate în dialog și acțiune și un mare peisaj care îi învăluie pe toți. Dacă reușesc va fi foarte simfonic.*

12 octombrie: *Dacă valorile unei simfonii ar putea să fie transformate vreodată în literatură, asta se va realiza în acest capitol al cărții. Va fi o tonalitate vibrantă de sunete. Ar trebui să se audă simultan mugetul taurilor, murmurul dragostei și frazele politicienilor. Soarele strălucește peste ei și sunt rafale de vânt care pun în mișcare bonetele mari albe. Obțin mișcări dramatice doar din întrepătrunderea dialogurilor și contrastul personajelor.*

23 dec 1853 *Astăzi, bărbat și femeie, iubit și amantă în același timp, în gând, călăream printr-o pădure, într-o după amiază de toamnă sub frunzele galbene și eu eram caii, vântul, cuvintele care se schimbau și soarele de purpură și cei doi îndrăgostiți ai mei…*

….

Succes la a ajunge scriitori!

 

 

2

Camp NaNoWriMo 11 iulie 2017

Eu, cu toate proiectele lui iulie, sunt absolut copleșită de treabă. Scriu, dar îmi dau seama că nu așa cum ar fi trebuit dacă eram undeva departe, să nu fi auzit o muscă. În plus, îmi dau seama că într-un camp trebuie să intri cu câteva lucruri bine stabilite:

a. care-ți sunt personajele (mie îmi plac mai mult și cred că ar trebui să renunț la vreo 3 – nu mă lasă inima)

b. unde duce povestea (a mea nu mai poate duce unde intenționam eu pentru că există o carte cu o astfel de idee. Deci trebuie să schimb ținta.)

c. care sunt motivațiile pentru care personajele rămân în joc? – unele nu sunt atât de puternice încât să le îngăduie acestora să se supună la atâta trudă la câtă urmează să le articulez

d. fiul meu îmi spune că e nevoie de o gașcă pentru ca să placă o carte. Iar eu i-aș trimite doi câte doi. Gașca nu s-ar regăsi. Aș merge pe mâna lui, că e mai de vârsta celor ce citesc.

Ei, dar mai e până pe 31. Timp să-mi fac pentru că inspirația va veni.

Cât despre ajutorul NaNo, unde vă invit din tot sufletul să vă înscrieți, dacă nu pentru acum, măcar pentru noiembrie, să o urmărim pe

Poet Amanda Lovelace

Maya Angelou once said, “There is no greater agony than bearing an untold story inside you.” Sometimes the story you most need to write is also the one that most scares you—and that’s all the more reason to write it.

Poetry is one of the only places where you can free your thoughts without restriction. So, battle the monsters in your closet and craft a beautiful poem from their remains. You will thank yourself for your kindness later.

Have you ever overcome a fear by tackling a story that scares you?


Camp Goings-On

  • Join a Virtual Write In. NaNo Interns Maddi and Emily will be leading weekly Virtual Write-Ins all this month. Join our next VWI tomorrow, Wednesday, July 12, at 1:00 pm PDT.
  • Don’t forget that you can change your goal. Your Camp NaNoWriMo goal should be working for you, not the other way around. If you’re feeling discouraged by a seemingly unreachable goal, it’s ok to make it more manageable. Learn how to change your goal.

Today’s Writing Challenge

If you’re feeling stuck, take a break from working on your project and write something different for a little while. One of the best ways to figure out what’s holding you back is to journal about your day. Write about the good things that have happened, the frustrations you’re experiencing, and the interactions you’ve had with other people. At the very least, you can take your real-life experiences and re-work them to include in your story.

0

Camp NaNoWriMo 10 iulie 2017

Fără a rămâne în urmă cu numărul cuvintelor, trebuie să recunosc, nu mai reușesc să ajung la nicio concluzie cu povestea pe care doream să o aduc la viață. Seamănă prea mult cu Biblioteca Domnului Lemoncello și are prea puțin din Formidabilul Freak, pentru a mai avea curaj să mai cred în talentul meu 🙂 . Așa apar întrebările și așa se înfiripă neîncrederea. E totuși timpul pentru încurajare.

Poet Amanda Lovelace

Experiencing a bout of writer’s block? All poets (and artists of every kind!) get stuck every once in a while, even the greats. Whenever my inspiration well runs dry, I take a step back from writing about my own life experiences and try to find inspiration elsewhere.

Don’t forget: Poetry can be about anything, and you can find poetic beauty in every kind of writing. Instead of writing from your own perspective, try writing a poem or passage from the point of view of someone—or something—else. Your creative juices will be flowing in no time.

0

Camp NaNoWriMo 9 iulie 2017

Ideile pentru a schimba ceea ce ți-ai propus pot veni în cele mai ciudate moduri. Spuneam că mă tot învât în jurul cozii și personajele vorbesc, vorbesc, dar nu acționează. Trebuia să pornesc la drum, da? Trebuia ca un motiv serios să-l țină în priză pe eroul principal pentru că altfel, la cât de dificile sunt încercările, ar avea de făcut două lucruri:

  • să fugă fără să se mai uite înapoi
  • să-și batjocorească instructoarea, executând exact inversul decât ceea ce-i cere ea.

Da, ce anume ar trebui să determine un răsfățat să se supună unor chestii deloc plăcute? Am căutat între amintiri, am privit chipurile oamenilor (eram într-o sală publică, unde ne cunoșteam în proporție de 90%) și deodată un râs de copilaș s-a auzit. Probabil că era ca un pachet în care îmi fusese livrată informația ori un cornet din care a ieșit ideea înșurubându-se în mintea mea.

Inspirația nu vine numai la birou. Poate fi adusă (de) oriunde. Copilul acela nu va ști niciodată din ce zbucium intens m-a salvat.

🙂 Și nici nu cred că-l va interesa. 🙂 Și sunt convinsă că nu i se va părea că a făcut mare lucru, cu atât mai mult cu cât nu a fost intenționat. Deci Cineva de dincolo de el a lucrat la rezolvare.

Astăzi author Maurene Goo ne ajută să descoperim un instrument important pentru organizarea timpului de scriere. Nu aveți altceva de făcut decât să vă înscrieți pe site (ultimul link) și veți beneficia de el.

This year, I finally had to draft an entire novel for the first time in my life. Gone were my casual word count goals. I had to finish this thing. Luckily, one of my writing pals, fellow YA author Morgan Matson, introduced me to my now-favorite writing trick: The 30-minute sprint (similar to the Pomodoro technique).

You write for 30 minutes, then take a 5-10 minute break. It’s just enough time to get some words down, but feels bite-sized and totally doable. The little break is a dangling carrot, too. I drafted my entire novel this way and it was incredibly helpful.

 

Try doing some 30-minute writing sprints with a break in between. You can use the NaNoWriMo Word Sprint tool to keep track of your time, or even create a group Word Sprint with your friends and writing buddies!

Succes.