1

The nut job (2) – respectarea naturii

 

Un film de desene animate despre care nu se vorbește în mod deosebit (ca despre cele după povești clasice) este The nut job. Îmi place în mod deosebit să vorbesc despre cel de-al doilea pentru că acesta este foarte dens. Așa cum se spune despre dulciurile raw vegane că sunt mai consistente și că din puțin te saturi, așa și cu acest film – îl poți folosi ca material pentru 🙂 discuțiile elaborate de la orele de dirigenție, dar și pentru cei mici, care abia deschid ochii și sunt încântați de toate aceste aspecte atât de frumos colorate și de bine reprezentate. Cu toate că are zeci de direcții pe care poți merge, prezentarea filmului se poate face și succint: Veverițoiul Surly își adună prietenii pentru a salva parcul din care primarul vrea să facă loc de distracție. La final, veverițoiul îl întreabă zâmbitor pe privitor dacă are încredere în el, că și-a învățat lecția la care era corigent la începutul filmului.

Dacă da sau nu, veți afla urmărind filmul, dar să enunț eu dintr-o suflare cam care ar fi lucrurile pe care am putea noi să le învățăm din 90 de minute de distracție copilăroasă.

  • dușmanii naturii (inclusiv guma de mestecat)
  • existența unor surse din care se hrănesc micile rozătoare, care le fac să nu mai muncească pentru hrana zilnică
  • lipsa de educație a celor mici
  • mâncarea devine joacă dacă e din belșug
  • când nu ai mâncare poți respecta și lucrurile mai puțin gustoase, dar să fii pe teritoriul tău
  • darurile făcute din inimă pentru cei iubiți
  • principiile puternice în modul cum abordezi existența
  • metodele de distracție preferate de băieți/fete
  • aruncarea vinovăției de la unul la altul
  • obligația de a munci pentru alții
  • acceptarea trândăvelii în detrimentul muncii
  • scurtăturile din viață
  • cei dragi au de suferit din cauza mea
  • flirtul și manifestarea iubirii
  • orgoliul, dorința de avere nemuncită (și la unii și la alții)
  • animalele sunt drăguțe prin definiție
  • unitatea reușește să dea putere
  • ideile trăznite nu sunt de lepădat
  • curajul de a-i aborda pe cei care nu au fost prietenoși
  • ideea de a nu-ți păsa de viață dacă nu ai prietenii în viață
  • fuga nu e o părere de rău, ci faptul că nu îl iei pe cel care-ți place cu tine
  • primarul dornic de înavuțire
  • distrugerea naturii pentru plăcere – parcul pentru golf
  • ajutorarea de când erau mici și în pericol
  • oamenii care nu îndrăznesc să se ia de primar/ cei care îi cer socoteală
  • autoidolatrizarea
  • colaborarea cu cei care nu seamănă cu tine (rasa asiatică)
  • profesioniștii care se prefac a proteja ceea ce au de distrus
  • prea mult zahăr pentru un mititel
  • nu mă interesează siguranța celor care folosesc lucrurile pe care primesc bani
  • responsabilitatea (ne)asumată
  • banii nu se restituie, nici dacă nu ești mulțumit (unde sunt caietele de reclamație din trecut?)
  • lupta bine rău
  • inechitatea celor cu bani, celor puternici
  • plăcerea de a folosi lucruri pentru care nu te chinui să le ai
  • educația pentru respectarea muncii
  • nu pot merge la pușcărie, sunt prea bogat pentru asta
  • dacă te pui cu unul dintre noi te pui cu toți
  • împreună suntem mai buni, lucrăm ca echipă, reușim totul
  • cauți preocupări plăcute când viața îți este mai liniștită
  • îmbinarea și acceptarea a ceea ce e dur și adorabil
  • apreciază ceea ce e sub nasul tău
  • explicația conceptului de *piața de muncă*
  • a (nu) împărți
  • a ști când să spui da și când să spui nu

Enumerarea ar putea continua, dar cred că deja v-am pierdut – de curioși, urmăriți filmul, nu?

9

Ce să fac pentru cineva?

I-aș fi zis acestui articol *Încurajarea*. Dar nu se rezumă la atât. Pentru că, de fapt, înainte de a încuraja pe cineva trebuie pur și simplu să-l vezi. De regulă, noi nu vedem oamenii, iar dacă îi vedem, oricum, trecem pe lângă ei fără să ne pese. Ridicăm din umeri și alunecăm în direcția noastră.

Eu nu știu de ce pot să-i văd pe cei din jurul meu, cu nevoile lor sau cu talentele lor. Poate pentru că e genetic. Mama era numită *mama tuturor răniților*; eu am mereu stoc de daruri sau de idei cum să-i fac fericiți pe cunoscuți sau străini.

Zilele trecute am primit pe FB o cerere de prietenie și am acceptat-o: era un tânăr pe care îl știam de copil. *Deștept mai era*, mi-am amintit eu.

L-am cunoscut în urmă cu 15 ani, într-un sat uitat de lume, 80 de km de la Constanța spre Tulcea. Acum prin acele zone și-au instalat marii bogătași eolienele, locurile încep să devină cunoscute, dar atunci nimeni n-ar fi călcat pe acolo. Când l-am văzut prima dată, am simțit sclipirea lui. Știu că l-am iubit din prima clipă.

Îmi scrie în mesajul privat:

*Bună ziua. Mi-am amintit un lucru, cu atat mai important acum, cand mai am doar un an si termin facultatea: dumneavoastra sunteti cea care mi-a pus in mana prima data o carte de-a lui Ben Carson si de-acolo am fost inspirat sa aleg medicina.

Un mic gest, un fapt caruia nu ii stim urmarile, poate schimba o viata.*
Acum, de când Ben Carson a participat la cursa pentru a fi președinte al Americii, a ajuns să fie cunoscut și-n România, dar acum 15 nu știa mai nimeni despre el. O editură a tradus cartea în care el spunea istoria primei operații de succes pentru separarea siamezilor care împart același creier.
El a fost autorul operației și de atunci multe alte lucruri deosebite a realizat. Această carte, *Mâini înzestrate*, mi-a căzut în mână și am devorat-o.
La ceva timp, a apărut o altă carte a lui în care povestea că era ultimul din clasă, că nu-i plăcea să învețe, nu știa să citească … și transformarea lui a început în clasa a VI-a…
Am cumpărat cartea aceea în 20 de exemplare și am oferit-o copiilor din jurul meu. Unul dintre ei era acest student la medicină de azi…
Știam că acel copil va ajunge departe – desigur, dacă ar fi ieșit din acele locuri.  Și dacă, înainte de a ieși din acele locuri, n-o să treacă sub tăcere talentele  cu care-l înzestrase Dumnezeu. Din fericire, nu a fost influențat negativ și a plecat de acolo. Și-a găsit menirea.
Eu cred că nu e destul să fii tu fericit, dacă nu îi ajuți și pe ceilalți – mai ales pe cei izolați, neluați în seamă, neputincioși – să fie fericiți.
Și mai cred că există o sumedenie de lucruri pe care le poți face pentru cei din jur pentru a le fi de folos.
Important e să pui talentele tale în slujba calităților lor.
6

Tot felul de daruri…

pentru sărbătoriții mei dragi.

Nu pot eu da prea multe în această viață, dar dragoste pot oferi – mai ales prin faptul că mă apropii de oameni și ne bucurăm împreună de viață.

I-am oferit de ziua ei Rahelei ceva despre care ea a scris aici.

Dacă vă doriți ceva ce pot să scot rapid din mânecă, vă rog să-mi spuneți. Nu voi ezita să o fac 🙂 .