1

Septembrie fără zahăr, ziua a șasea

Ceea ce noi încercăm acum, unindu-ne forțele, (#DigitalParentsTalks) alții fac de unii singuri, între patru pereți, neștiuți de nimeni, neîndemnați de nimeni, pentru simplul motiv că au ajuns la concluzia că … e nevoie de așa ceva.

Iată ce scrie o prietenă care are deja două luni de când nu mai consumă zahăr:

*Cauza pentru care am renunțat la zahăr a fost starea de sanatate. Eu nu am stat niciodata foarte bine cu imunitatea. Nu salivez excesiv dupa dulciuri, insa mai mancam la diferite ocazii sau uneori simteam nevoia de ceva dulce. In aceasta perioada, de când am renunțat la zahăr, am mancat foarte multe fructe si continui sa faca asta, incepand chiar de dimineata, mananc cat de multe fructe pot. Nu am impus nimanui din familie sa faca asta, dar…….implicit m-au urmat.

Ca sa fiu foarte corecta, in aceste doua luni am mai mancat înghețată: vreo 3 la numar sau poate 5 si o data am mai mancat clatite cu gem de casa cu putin zahar. Am slabit 8 kg si, desi aveam trigliceridele putin marite, au scazut si acestea atunci cand mi-am refacut analizele.

Ce m-a uimit si pe mine după o vreme a fost ca nu am mai simtim aceasta nevoie.*

Să vă spun drept, aceasta este și dorința mea, să nu mai simt nevoia de dulce, așa că urați-mi succes! 🙂

În încheierea articolului de azi, o măturie despre un nou început fără zahăr

dar mai ales un ajutor prețios:  17 rețete dulci fără zahăr

Să nu zică cineva că nu are ajutor, în cazul în care simte povara dependenței de dulce! Internetul scoate pe oricine din … borcanul cu dulceață… 🙂

4

Septembrie Fără Zahăr – ziua a doua

Primul gând când mă trezesc dimineața este la ciocolata mea fierbinte cu fulgi de porumb. Gata, ciocolată cu fulgi de porumb. Cum fulgii sunt cei mai simpli, rămâne pe listă, la pasiunea mea renunț. Ei și? Aveam o pasiune fantastică pentru cafea – dar nu pentru că îi adoram gustul, ci pentru ca să întorc apoi ceașca și să mi se ghicească în ea. Am renunțat acum 26 de ani la cafea – și pentru sănătate și pentru că nu mai voiam să am de-a face cu spiritismul.

Ei, dar acum vorbim despre #SeptembrieFărăZahăr.

Este important să explici de ce vrei să te lași de zahăr? Cui să explici?

  1. Am cunoscut persoane care mi-au spus că n-ar pune gura pe ceva dulce. Acestora chiar nu ai de ce să le dai informații cu privire la schimbarea pe care vrei s-o faci. (Hei, cei care sunteți ca mine și muriți după dulciuri, să știți că cei mai mulți dintre cei care nu vor dulce așa s-au născut. Foarte puțini luptă cu dorința. 🙂 De fapt, dintre cei pe care îi știu eu, niciunul nu este încântat de amandină și luptă să n-o mănânce. Dimpotrivă: nici nu știe ce e aceea. Pentru că nu intră în cofetărie. Așa că, dacă vă gândiți să vă schimbați stilul de la plin de zahăr la fără zahăr, sunteți absolut originali, nu sunteți unii dintre milioanele care fac asta… Lumea nu luptă cu propriile pofte; din păcate!)
  2. Am prieteni care, ca și mine, mergeau și aruncau privirile prin fiecare bucătărie: ceva bun nu aveți? Acum nu mai ronțăie nimic dulce și nu au nevoie de convingere: o boală i-a determinat să se lase de tot ce conține zahăr. Le-au spus doctorii: Dacă mai pui așa ceva în gură, s-a terminat cu dumneata! Apăi, ce-a zis doctorul, lege a rămas. Da, terminau înainte ciocolată după ciocolată și 4 cutii cu bomboane, dar acum se uită la ele (și la ciocolată și la bomboane) și ridică din umeri: *Voi nu existați*. Și așa este: când pui viața mai presus de plăcere, poți renunța la ceea ce-ți face rău.
  3. Cum să le spui celor care au descoperit că e mai gustos un dulce din fructe decât zahărul? Ce rost are? Ei deja știu. Sigur că mă refer la cei care-au dat de raw vegan căci buzunarul le permitea să se atingă de el… Pe ei chiar nu-i atinge campania #SeptembrieFărăZahăr, ei o au în sânge 🙂 🙂 :-).

Ei, ideea e că la mine au trecut două zile și nu am mâncat prăjituri și zahăr sub nicio formă dăunătoare. (Struguri am mâncat și nu mă simt vinovată; la mine problema e cu ceea ce-i industrial, nu cu ceea ce se coace pe câmp!)

Să fie tot așa, la toți și în fiecare zi.