11

Să fac sau nu contestație la bac?

Bacul a rămas o amintire, acum, în 2018. Când am descoperit nota fiului meu, am răsuflat ușurată: măcar trecuse. Dar am și făcut ochii mari, cât casa: avea cu 2 sutimi mai puțin decât cerea facultatea unde trebuia să meargă.

Mi-a spus: *Te rog să nu faci contestație! Eu știu ce am scris. 9.30 la logică meritam. La celelalte nu știu dacă mi-ar mai da în plus. Și mi-e teamă să nu-mi scadă.*

Alți colegi de-ai lui nu au fost atât de nesiguri, de neîncrezători în ei înșiși și, desigur, au învățam mai mult de-a lungul anului, așa că știau … ce știu și ce au scris. Dau un singur exemplu: cel mai bun prieten al lui primise 8.75 la română și 9.15 la istorie. A cerut să fie revăzute lucrările. Vreți să știți rezultatul?

Vreți să știți cam la ce distanță de adevăr sunt unele note, față de ceea ce redactează copiii?

Tânărul a primit 9.50 la română – de la 8.75, da? Și 9.60 la istorie – de la 9.15.

Vă puteți imagina pe mâna cui este dată soarta copiilor? Vă dați seama ce fel de atenție au avut primii profesori sau ce fel de ură – ținând cont că erau dintr-un județ limitrof și copilul din București? Se poate ca în zilele noastre să existe o astfel de diferență între nota inițială și cea meritată? Băiatul care a făcut contestația nu avea nevoie de notă pentru admiterea la facultate – el trebuie să dea examen acolo, așa că bacul nu îi era luat în calcul, dar era vorba despre demnitatea lui: știa cât s-a pregătit și ce a așternut acolo, pe hârtie…

Să faci sau nu contestație? Familia mea nu a făcut pentru că a preferat tăcerea; dacă fiul sau fiica ta consideră că trebuie să facă, nu sta pe gânduri și nu-l/ n-o reține de la gestul ei.

Profi de română și istorie (și alte materii) care v-ați bătut joc de notele copiilor, nu uitați că nu sunteți Dumnezeu. Vă vine rândul – când nu vă așteptați. Și, la întâmplările prin care veți trece voi, s-ar putea să nu se existe posibilitatea de a se face contestație…

Rușine, profesori invidioși sau neatenți!

Reclame