Politeţea şi Virginia Woolf

La Salonul de răsfăţ se stă între 2-3 ore. Ce răsfăţ poate fi mai mare decât să ai şi o carte cu tine, ca în pauze să te delectezi cu ea? Pentru mine, niciunul. Am ales-o pe Virginia Woolf, iar una dintre fete se opreşte lângă mine şi mă întreabă: „Cum este cartea?” „Deosebită. Înseamnă mult pentru mine.” „Da, cred, am auzit de ea!”

Am zâmbit. Nu cred că ai auzit de ea, drăguţa mea. Chiar nu. Pentru că nu este niciuna dintre cărţile ei, căreia să-i fi făcut cineva reclamă! Este un Jurnal de scriitoare. Cum să spun… aşa ceva nu citeşte cel care citeşte de obicei romane. Romanele sunt o categorie, jurnalele altceva. (Era să zic, jurnalele sunt pentru cei cu gusturi rafinate, dar pentru că eu nu mă bănuiesc de aşa ceva, mă rezum la a spune că jurnale citesc cei care scriu jurnal sau au o pasiune deosebită pentru perioada respectivă…)

Dar nu am avut nicio clipă sentimentul că ar trebui s-o ironizez, să-i dau o replică tăioasă sau s-o întreb ce-a auzit despre carte atât de minunat încât e sigură că e bună… Dimpotrivă, am avut o simpatie deosebită pentru ea, pentru că a vrut să fie politicoasă; observa ce-i place fiecărei cliente şi se referea la lucrul respectiv, în aşa fel încât să te simţi bine.

Îmi plac oamenii care se străduiesc să fie drăguţi. Ea n-o făcea pentru bani, pentru că nu primeşte bacşiş, n-o făcea pentru renume. Pur şi simplu, pentru a se simţi parte integrantă din binele tău.

Una dintre vecinele mele de la Salon spunea că ar trebui să-i zic două să nu le poată duce: „ce ştie ea despre cărţi!” Ei bine, vecină, o prefer pe fătuca aceasta politicoasă, decât pe tine… plină de ură şi de răutate… Poate că vreodată ai să te schimbi şi tu; şi politeţea se învaţă, încet-încet!

Publicitate

7 gânduri despre &8222;Politeţea şi Virginia Woolf&8221;

  1. Mie mi-a placut cand eram in tren, citeam Savatie Bastovoi si la un moment dat se aseaza langa mine un tanar care ma intreaba daca e Mihaela Radulescu. Ii spun ca nu si ii arat ce carte citesc apoi continuu lectura. M-a batut 5 minute la cap cu cartea aia si peste altele 10 am aflat ca aceea este singura carte mai serioasa pe care a citit-o in viata lui – avea 21 de ani.

    • dar omul tindea sus… spre tine… de vreme ce „te/a bagat in seama”… e cu totul alt subiect, acesta, dar ai observat ca barbatii care n.au pic de cultura sunt orgoliosi si se vad alaturi de cele mai culte femei? evident, si reciproca e valabila!

  2. Ma intreb: oare vecina de rasfat ce stie despre carti? De ce trebuie sa desconsidere un om, doar pentru ca isi castiga painea lucrand intr-un salon? Bag de sama ca vipera este plina de bani mosteniti de la mama ei, ca munciti de ea nu prea cred…

  3. Pingback: La cumpărături LEAPŞA ÎN BLOGOSFERĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s