0

De ce vând turcii mai ieftin românilor?

Eram în partea asiatică a Turciei și am intrat într-un magazin de unde nu mai voiam să plec fără a cumpăra pentru fiul meu ceva colosal 🙂 . Nu, nu era o coloană romană și nici măcar o armură de Goliat. Era un tricou de motociclist, din acela de fițe, așa cum văzusem cu vreo câteva zile în urmă într-un târg din București. La noi costa 350 de lei. La turci, 50 de euros.

După o scurtă socoteală, oricum, la turci era mai ieftin decât la noi, dar nici atât nu voiam să dau. Înaintea mea, 3 bărbați – dintre cei mai arătoși motocicliști, îmbrăcați în piele, cu brățări zornăitoare și mult metal în piele. Tot la tricouri s-au uitat, tot în engleză au întrebat foarte grăbiți dacă nu se poate scădea prețul. Turcul a dat din cap că nu, în fața fiecăruia. Așa că știam ce răspuns are dacă-l rog să-mi facă o reducere. Dar dacă tot nu am nimic de pierdut, ce-mi pasă dacă mai pierd.

  • Se poate să cumpăr mai ieftin tricoul ăla?
  • Dar ce aveți toți cu tricoul ăla azi? râde turcul, pe sub mustața stufoasă.
  • De unde ești? mă întreabă rapid.
  • România.
  • Bine, ți-l dau mai ieftin. La cât te gândești?
  • 25.
  • 25 e bine.
  • De lire turcești, trag eu de norocul meu ca de un cauciuc încins la soare.
  • 20, mă corectează el.
  • De euros?
  • Nu, de lire. Ca să-ți arăt că sunt chiar mai bun decât îți poți tu imagina.

În timp ce-mi împacheta frumos tricoul, (pentru că i-am spus că este pentru fiul meu și a zis că știe el o metodă prin care dai gata tinerii dacă le prezinți cadoul astfel! 🙂 ) n-am ce face și-i zic:

  • De ce ne dați mai ieftin nouă, românilor, iar celorlalți, nu?
  • Trecem peste Hagi, nu? zice el, cu foarfeca în gură, degetele înnodate în fundiță și dând din cap pentru a-și aranja freza. Îți explic imediat.

Îmi pune punga în brațe, ia banii și-i aruncă neglijent pe tejghea, iese cu mine spre ușă și-mi arată spre un japonez:

  • Îl vezi pe-ăla? Oricât i-aș cere, îmi pune în mână exact atât și se duce. Îl vezi pe-ăla? (era un blond: scandinav, desigur) Oricât îi cer îmi dă 5 euros în plus și pleacă rapid. De când ești tu cu mine? De 10 minute. Și ne-am distrat și-mi trece și mie ziua mai ușor. Uite de-aia dau ieftin românilor – că au ce povesti! Știi ce plictisitor e să aduni toată ziua bani, iar seara să ai mulți-mulți, dar să nu scoți un cuvânt ore în șir?

Mda, de-aia mi-e mie dor de turci. Pentru că le place ciripitul românesc…

2

Pentru când durerea bate la ușă

Râdem noi, glumim, dar când ne așteptăm mai puțin vine un diagnostic. Țin minte când mama a fost nevoită să se întoarcă din Suedia pentru că doctorul i-a spus: *Aveți cancer*. Și-a zis: *Cum să mor, mamă, departe de casă? Trebuie să vin acasă.* Nu, nu a murit pentru că lupta cu cancerul are și sorți de izbândă în mai multe situații:

  • dacă lupți
  • dacă folosești și oferta medicală și alte idei naturiste (nu numai una dintre ele!)
  • dacă ai un scop pentru care să te ții cu dinții de viață
  • dacă te rogi
  • dacă nu ți-ai terminat misiunea pe pământ
  • dacă l-ai descoperit la timp
  • dacă nu dai înapoi de la a crede în minuni

Ultimii ani mi-au fost marcați de prieteni bolnavi de cancer. Ultimul caz m-a topit. De 10 ani, cel mai vesel coleg al meu așteaptă să devină tată. Acum, când soția mai are 7 luni până să nască gemenii, el face chimioterapie pentru că are o boală agresivă. (Da, aș zice eu, așa, deodată, ca una care a trecut pe la multe spitale pentru a îmbrățișa bolnavii, orice necaz ai avea, dacă ești sănătos, fă-ți suferința să tacă și bucură-te de viață.)

Unora dintre noi li se întâmplă lucruri rele și cei mai mulți nu știu ce se întâmplă în spatele acestor nenorociri. Specialiștii spun că doar 25 % dintre cancere au drept cauză stilul de viață neglijent, 5 % sunt genetice, celelalte 70 % lovesc aleatoriu, neexistând o explicație coerentă pe care să o oferi sărmanului pacient care poate a trăit mâncând sănătos, fără să fumeze sau să se atingă de alte droguri. O posibilă explicație pentru lupta aceasta crâncenă în care suntem implicați cu toții din momentul în care ni se pune un diagnostic dureros este următoarea întâmplare:   

Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi* de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor şi s-a înfăţişat înaintea Domnul. Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns* Domnului: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el*. Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană* şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău. El se ţine tare** în neprihănirea lui, şi tu Mă îndemni să-l pierd† fără pricină. Şi Satana a răspuns Domnului: „Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viaţa lui.

Dar ia întinde-Ţi* mâna şi atinge-Te de oasele** şi de carnea lui, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.

Domnul* a zis Satanei: „Iată, ţi-l dau pe mână: numai cruţă-i viaţa. Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa* piciorului până în creştetul capului. Şi Iov a luat un ciob să se scarpine şi a şezut pe cenuşă*

Nevastă-sa i-a zis: „Tu rămâi* neclintit** în neprihănirea ta! Blestemă pe Dumnezeu şi mori! Dar Iov i-a răspuns: „Vorbeşti ca o femeie nebună. Ce, primim* de la Dumnezeu binele şi să nu primim şi răul?” În toate** acestea, Iov n-a păcătuit† deloc cu buzele lui.

Aș dori ca, după ce am intrat în intimitatea acestei scene, să scoatem ideile principale pentru că ele ne pot fi de folos în momentele în care noi sau cineva drag trecem/trece prin asemenea situații:

  1. discuțiile dintre Dumnezeu și fiii Săi sunt frecvente și sunt convinsă că de cele mai multe ori ele se ocupă de binele nostru;
  2. fiii lui Dumnezeu au venit și s-au înfățișat înaintea Lui… și a venit și Satana. Într-un fel, pare că unii fac parte dintr-o categorie, în vreme ce Satana face parte din alta, însă chiar și așa: de vreme ce are acces în incintă împreună cu ei demonstrează că Satana este acceptat, așa cum orice om deosebit lasă să fie în jurul său chiar și dintre cei mai puțin de treabă, special pentru a-i întoarce pe calea cea dreaptă. Așa cum într-o școală sunt pe lângă cei buni și derbedei, într-o familie sunt pe lângă cei iubitori și cei ce strică bunul ei nume.
  3. Dumnezeu i se adresează lui Satana, pentru că știe că el se plimbă, el cutreieră – aceasta este o lecție pentru noi. Niciunul nu este scutit de prezența celui rău pentru că se află pe vreun vârf de munte sau ascuns pe vreo insulă, ori după vreo stâncă la mare. Satana cutreieră și încearcă să debusoleze pe oricare dintre noi.
  4. Dumnezeu Se laudă cu ceva în acest univers. Nu cu perle, nu cu bogății, nu cu ceea ce are și noi nu vom avea niciodată, ci cu oameni ca Iov. Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău. El se ţine tare** în neprihănirea lui şi tu Mă îndemni să-l pierd fără pricină.” Poate că ar trebui să citim această caracterizare în fiecare dimineață, atunci când plecăm spre locul de muncă pentru a ne reaminti să fim asemenea lui Iov, pentru că doar un astfel de om este bucuria lui Dumnezeu și mai ales un astfel de om se pune în postura de a fi apărat de Dumnezeu, indiferent prin ce va trece…
  5. Satana este impertinent și cere îmbolnăvirea omului până la pragul de pierdere a vieții. Spunem greșit: *dacă Domnul a vrut așa…* *O vrea Domnul să-i aibă la El pe cei mai buni… * Greșit, fals… Cel care se joacă de-a haideți în gașca mea este Satana. Să înțelegem astfel cine ne e dușmanul și cum se desfășoară lucrurile.
  6. Durerile fizice de multe ori vin asupra noastră îngăduite de Dumnezeu, dar se are în vedere vindecarea noastră holistică. De aceea, când suntem năpădiți de o boală pe care nu am adus-o noi asupra noastră prin neglijență sau impertinență, ar trebui să avem încredere în ceea ce va veni, pentru că minunile sunt specialitatea lui Dumnezeu. De multe ori cedăm nervos și atunci boala se poate manifesta mult mai puternic, dar credința într-un Dumnezeu care e gata să ne salveze, să ne vindece este adevărata, singura cale prin care ar trebui să acționăm.
  7. Dacă aveți în jur persoane care vă descurajează încercând să vă ațâțe, să vă stârnească împotriva lui Dumnezeu pentru ceea ce este în viața dv, amintiți-vă că atitudinea cea mai potrivită este – nu primim numai binele, ci și răul pentru că El chiar știe cum să-l extragă din mâna noastră. Îl va lua mult mai repede decât ne imaginăm noi, dacă avem încredere în El, în schimb, dacă nu ne raportăm la El, rămâne singuri în fața vitregiilor vieții.

Acestea fiind zise, meditați asupra adevărurilor ce se află în spatele unei nenorociri care se abate asupra dv sau a unor prieteni. Spun asta pentru că m-am săturat de toate bolile prietenilor mei și, mai ales, pentru că cei mai mulți dintre ei au învins, iar doctorii le-au spus: *Mare v-a fost credința. Nu am crezut că scăpați.*

9

Vă propun subiecte unul și unul…

Am eu o tristețe când îmi văd prietenii că sunt disperați când trebuie să ajungă în ziua de luni la lucru. Așa că am inventat #FericireaÎncepeDeLuni , prin care tot încerc să-i încurajez. De când cu Digital Parenting, ar trebui să inventez un #DezvoltarePersonalăÎnPatruDimensiuni… De aceea vă recomand aceste articole. Sunt pe subiecte diferite, la unele râzi, la altele suspini, din unele ai multe informații de smuls.

Lectură plăcută.

https://mamicaurbana.ro/georgiana-idriceanu/ – despre scriere și a avea blog (nu a profita de blog!)

https://positivemother.wordpress.com/2017/08/03/robert-diaconeasa-despre-viata-si-echilibrul-dintre-online-si-offline/  – despre un om care trăiește la maxim și oferă din belșug celor din jur

http://blogdeparinti.info/motive/   – adolescența

http://www.viatadupabebe.ro/2017/08/04/concediu-mare-viata-dupa-bebe/

https://parintiimperfecti.ro/5-lucruri-impotriva-gurii-lumii/

http://zecelucruri.ro/nu-sunt-cea-mai-buna-mama/

 10 sfaturi pentru proaspetele mămici 

http://www.suntmama.com/2017/08/1-de-gradinita-ce-am-invatat-in-aceasta-perioada.html

http://jurnalulmeudemamica.blogspot.ro/2017/08/cum-m-am-schimbat-de-cand-au-aparut.html?m=1

https://acasacumami.ro/bicarbonatul-intrebuintari-acasa/   – ceva gospodărie, nu numai sentimentalismele anterioare

http://daddycool.ro/adevaratul-saint-tropez/ – hai la plimbare

http://www.laurafrunza.com/2017/08/04/excursie-de-o-zi-in-bucovina/  – măcar undeva aproape de casă, dacă nu așa departe…

0

Mătușica Îngrozitoare – David Walliams

Ca părinte, nu aș vrea să apară astfel de cărți pe piață. Despre oameni răi. Insuportabili. Nu suport ideea de a avea ca personaje principale niște monștri, chiar dacă sunt puțintel ironizați și fără nicio urmă de realism. Dar copiii se dau în vânt după astfel de personaje. Pe mine m-a cam supărat mătușica asta nu neapărat pentru ce le-a făcut rudelor sau pentru cum a procedat cu nepoata, ci mai ales pentru că a distrus toată plăcerea mea pentru bufnițe. Bufnițele sunt prietenele ei alături de care își duce la capăt planurile rele sau doar dorința de a-i agasa pe cei din jur. Ei bine, bufnițele sunt pentru mine niște simpatice, așa că nu vă lăsați influențați nici de ea, nici de mine – doar citiți despre ele și uitați-vă la imaginile lor. Și decideți singuri.

Acum, trecând la carte – este genul cu desene pe multe pagini, așa că deși se apropie de 400 de pagini, vreo 300 sunt doar de citit. Spre deosebire de celelalte cărți în care imaginea părea un fel de prosteală, aici imaginea completează, subliniază lucrurile dificile. De exemplu, pentru a demonstra cât de rea putea fi mătușica pe vremea când era soră doar – iată ce îi făcea ea fratelui ei (eu sper ca niciun copil să nu aibă așa ceva, dar, dacă are, să o schimbe cu mine: mie îmi place să fiu mătușică și toți nepoții mei sunt la distanță!):

  • i-a dat frățiorului ei o tarantulă veninoasă cadou de Crăciun (desen: cadoul cu fundiță din care iese o tarantulă – la restul imaginați-vă ce putea să apară…)
  • în timp ce frățiorul se cățăra într-un copac, Alberta s-a apucat să taie copacul
  • când se jucau de-a v-ați ascunselea, Alberta îl lăsa să se pitească undeva, apoi pleca în vacanță
  • a înlocuit lumânările de pe tortul de ziua lui cu batoane de dinamită
  • l-a obligat să mănânce un castron cu râme vii, spunându-i că sunt *spaghete speciale*
  • când s-au bătut cu bulgări de zăpadă, a acoperit niște mingi de crichet cu gheață și apoi le-a aruncat spre el
  • l-a închis într-un șifonier și l-a împins pe scări
  • pe plajă, l-a îngropat în nisip până la gât, apoi l-a lăsat acolo, în timp ce nivelul apei începea să crească în timpul fluxului.

Desenele arată și cum trișa ea la jocul preferat, care a dus la sărăcirea întregii familii, dar și cum făcea totul anapoda majordomul de 100 de ani al familiei. (Hai că el era simpatic: folosea o mașină de tuns iarba pe un covor, folosea fierul de călcat ca să netezească plantele, îți fierbea pantofii, scotea covorul la plimbare, în lesă!) Imagini și pentru lucrurile pe care era educată bufnița Wagner să le împlinească, pentru cum se mișca sărmana nepoată în costum de mumie, pentru poveștile clasice cărora mătușa le găsea finaluri cât se poate de tragice, pentru colecția de bufnițe împăiate a mătușii…

Povestea curge lin, chiar dacă te ține cu inima la gură!, dar vezi că se duce spre un final fericit pentru că, până la urmă, nicio mătușică îngrozitoare nu câștigă în lumea asta: chiar dacă părinții lipsesc, tot se mai găsește câte cineva care să vadă că ai nevoie de ajutor și vine spre tine, copilul, ca să te scape de lipitoarea de mătușă…

Atenție, mătușilor, să nu se scrie vreo carte despre voi…

2

Blonda atomică – fugi de ea!

Faceți-vă un serviciu: scutiți și banii, economisiți și timpul. Nu vă pierdeți vremea cu filmul acesta. Rămâneți cu impresia incitantă pe care o face clipul de reclamă și atât. Nu mai scormoniți. Finalul previzibil este cel mai simplu dintre toate neajunsurile. Masochiștii s-ar putea să găsească ceva plăcere în scenele de bătaie, dar te învăluie straturile de râs din sală când se folosesc tirbușoane, chei în obraz și alte chestii, cu care îi pui la pământ pe cei care sunt fără număr, fără număr, iar tu rămâi în picioare. Cum se spuneau poante cu Chuck Norris, în curând se vor spune cu blonda atomică pentru că totul nu numai că pare ireal, dar pare de prost gust.

Da, știu, am fost contrazisă de mulți când am mai făcut antireclamă unor filme în care joacă mari actori. E părerea mea și mi-o susțin. Să adaug ceva: oricine are dreptul la o gafă în viața sa profesională, cu atât mai mult când e personaj principal și producător.

Acum, dacă vreți un lucru bun, în afară de faptul că filmul e plin de clișee… Se poate discuta cu cine nu știe istoria comunismului despre acea perioadă. Cum fiul nostru are peste 18 ani am putut merge împreună (limita e de 15) și, de vreme ce nu a înțeles nimic din subtilitatea istoriei, din cauza derulării rapide a bătăilor), am avut 2 ore de discuții istorice după.

Dar puteți evita să dați bani și să vedeți o banalitate cu sânge, ținând pur și simplu o carte de istorie în față.

Asta-i părerea mea, a celei care și-a dorit să vadă filmul și-a insistat să-l vadă chiar la premieră – de ce? Pentru că am fost atrasă de reclamă! Care e dulce și incitantă într-un mod copilăros, pentru ca apoi să ți se ia de faze penibile.