Ce înseamnă prietenia?

Intru eu în redacţie şi mă îndrept spre biroul meu „propriu şi personal”. Fac ceva slalom, mă strecor în „garsonieră” (aşa i se spune dumnealui!) şi mă aşez pe scaun. Încă o dată acasă! 🙂

Mă uit în jur şi, deşi niciodată n-a fost ordine desăvârşită acolo, observ că e ceva în plus. Ceva ce? A, ciocolata aceasta. Prietena mea de vreo 10 ani încoace are biroul faţă în faţă cu al meu. Era la computerul ei: ridic privirea şi-o întreb.

– Cine-a fost pe-aici, cu atâta generozitate?

– La ce te referi?

– Mi-a lăsat o ciocolată.

– De unde ştii că nu sunt eu vinovată de aşa gest?

– Pentru că tu nu mi-ai fi lăsat niciodată ciocolată cu alune, ştiind că n-o sufăr!

Am râs amândouă.

– Ai dreptate, a zis ea, nici nu m-aş uita la aşa ceva, dacă ar trebui să-ţi cumpăr ciocolată. Pentru că ştiu că nu-ţi place, iar tu ştii că ştiu. De la mine ai avea alte pretenţii, nu?

Până la urmă am aflat cine adusese dulcele, unul dintre colegi tocmai se întorsese din Germania şi cum ne înţelegem bine a decis să mă răsplătească – gestul a fost excelent. Dar noi două, prietenele, încă o dată ne-am dat seama ce implică prietenia – cunoaştere, în primul rând. Nici eu nu i-aş pune mărar în mâncare, dacă aş invita-o la masă… 🙂

Şi pentru că tot suntem la capitolul prietenie, zilele trecute simţeam că-mi lipseşte ceva… Mă uitam de colo-colo… Când am dat cu ochii de-al doilea telefon, am înţeles. L-am luat special pentru a vorbi cu draga de Cuminţenia Pământului, dar, cum ea este de o lună în Maroc, nimeni nu sună pe el. La fiecare săptămână am tot suspinat: ce-o face, ce-o face, dar acum chiar eram exasperată. Când filosofam eu mai cu nădejde despre tristeţea de-a fi departe de prieteni, cine mă apelează pe mess? Cuminţenia, desigur. Asaltată de zeci de cereri în căsătorie, sătulă de colţul acela de lume, se mai bucură pentru o săptămână de Franţa şi apoi revine în ţară. Biiiiiiiiiiiiiiiiiiineeeeeeeeeeeeeeeee! Pentru că mie mi s-a luat de neîmpărtăşit ce citesc. De regulă, ea era cea cu care comentam cele mai multe dintre scrierile parcurse, poezie sau proză, nu contează, noi dansăm pe acelaşi picior! 🙂

Aşa că am un nou prilej de meditaţie: prietenia înseamnă nu numai să simţi lipsa, ci şi să se rezolve această problemă. 🙂

Publicitate

4 gânduri despre &8222;Ce înseamnă prietenia?&8221;

    • da, şi ce simpatici sunt când mă sună în timp ce merg pe stradă cu tone de cărţi în braţe şi îngheţată pe deasupra. ţin să mulţumesc Măriei tale pentru că mi-ai îngăduit să termin nebunia de îngheţată pentru că în starea amintită reuşeam eu să-mi duc zilele, dar şi cu telefonul la ureche… 🙂
      mulţumesc pentru prietenia ta, deşteaptă profă!

    • pe tine nu te-aş crede nici dacă m-ai obliga – măcar oamenii care vin în vizită pe blogul tău şi cu care ai aceleaşi opţiuni şi tot sunt prietenii tăi.
      acum, despre cineva care nu are nicio prietenă:
      1. îi place aşa şi atunci e toată lumea mulţumită; ea pentru că n-o deranjează nimeni, oamenii pentru că nu se simt obligaţi să o bage în seamă
      2. nu-i place, dar este timidă – există cărţi pentru educare şi timpul ne-a fost dat pentru a ne forma, nu pentru a rămâne în starea în care suntem
      3. nu-i place, dar a fost trădată de prea mulţi – trebuie să înveţe unde să caute prietenii. eu spun mereu adolescentelor: dacă vreţi un băiat care să fie serios, nu-l veţi găsi în bar, ci la bibliotecă. a, poţi merge apoi cu el la bar, dar ca să te duci tu după el şi să-l agăţi dintr-un bar… eşti în mare pericol.
      4. nu-i place, dar ar vrea să vină alţii la ea – nimănui nu-i pasă de cei din jur. asta este o lege pe care-ar trebui s-o înveţe copiii chiar la şcoală. şi dacă ar învăţa-o ar înţelege că sunt singurii care pot să-şi facă bine, singurii care pot să lucreze la bucuria lor.
      poate nu asta trebuia să răspund, de fapt… părerea mea despre o persoană singură? e nefericită. şi nu-i corect. prietenia este cea mai interesantă chestie din viaţa noastră – te ajută şi dacă nu ai nimic altceva din care să trăieşti.
      uite, eu voi participa în septembrie într-o tabără în care vor veni femei singure – adică divorţate, văduve, necăsătorite… chiar dacă nu au niciun bărbat în viaţa lor se au unele pe altele şi li se pare excelent. prietenia să trăiască fiindcă ne face inima să înflorească. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s