Când e vorba despre muzică ascultată, aplaud. Când e vorba despre muzică pe care să o interpreteze cineva, mi se face inima cât un purice. Nu pentru că nu-mi place, ci pentru că mă depășește subiectul. Am fost la școala de muzică 4 ani. În afară de profesorul de teorie care-mi arunca în cap cu cheile când solfegiam greșit, nu-mi amintesc altceva. Iar pianul… ei, pianul, era magnific, dar lipsea cu desăvârșire din evantaiul meu de plăceri – pe fiecare fâșie a evantaiului scria CITIT… Luam cu mine cărțile (pentru vârste mari, oricum!) și intram în camera de repetat și băteam în câte o clapă, la 20 de secunde, complet aiurea, ca să prostesc pe cei care trec pe acolo că aș încerca să învăț partitura – eu de fapt îmi puneam cartea pe picioare și citeam…
I-a venit rândul copilului. Pian, blockflote , fagot, chitară, clopoței… Câte un an primele patru instrumente, 3 – la clopoței. Poate pentru că era mai ușor, poate pentru că era vorba de grup și se simțea bine să aparțină acelui grup. Oricum, dacă îl pui să cânte la cor, cântă, dacă îl mai tentezi cu un instrument, ridică din umeri. Nu e de el interpretarea instrumentală a muzicii.
Dar la drum lung, în mașină, alături de tatăl lui, ascultă doar Muzicalul. Și eu sunt foarte încântată să aflu mai multe despre cum se pot integra sunetele în viața copiilor, chiar dacă al meu a refuzat să practice 🙂 .
Așa că atunci când am primit invitația pe net, am spus prezent evenimentului *Tu îți ajuți copilul să descopere lumea prin sunete?*Școala de Artă „Ariodante” în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București a organizat evenimentul Tu îți ajuți copilul să descopere lumea prin sunete? – dedicat dezvoltării armonioase a copiilor prin intermediul artei.
Iuliana Sgîrcitu, gazda evenimentului, profesor de pian și manager general al Școlii de Artă „ArioDante” a explicat care sunt beneficiile de care dispun cei ce accesează acest domeniu, pornind de la efectele generale până la cele dobândite cu studierea mai în detaliu.
Cel mai cunoscut efect este dezvoltarea urechii muzicale. Majoritatea iubitorilor de muzica spun că nu au ureche muzicală, lucru ce este total eronat: o persoană care declară că nu are ureche muzicală înseamnă că nu aude același lucru pe noi ceialalți îl auzim. „Problema ar trebui privită dintr-un alt punct de vedere, am putea spune că nu toți ne naștem cu darul de intona corect ceea ce urechea noastra interna aude, dar acest lucru poate fi educat dacă există scheletul pe care muzica se sprijină – și anume – ritmul!” declară gazda evenimentului.
Muzica ajută la o mai bună coordonare a mișcărilor membrelor, concomitent cu văzul și controlul auditiv. Un alt efect de mare importanță este dezvoltara unei concentrări pe termen lung și fără întreruperi.
Pentru cei mici, muzica este unul dintre domeniile care implementează noțiuni matematice elementare precum adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea. Apoi, de la un anumit nivel se introduc elemente simple de fizică și acustică. Tot muzica stimulează autocunoașterea, autocontrolul sau stăpânirea de sine și se numără printre puținele domenii care dezvoltă în mod echilibrat ambele emisfere ale creierul.
Dana Toma a prezentat din experiența ei cu copiii și din studiile aprofundate, care sunt beneficiile pentru copii dacă ascultă, de la câteva luni, o limbă străină și mai ales, muzică. Ea le-a sfătuit pe invitate să îți expună copiii la muzică cel puțin cinci minte pe zi și a prezentat un studiu din care a reieșit că cei care practică muzica de la o vârstă fragdă au mai multe conexiuni între cele două emisfere cerebrale decât cei care nu studiază muzica.
Ana Nicolescu sau Mămica Urbană a descris ce efecte are muzica asupra Mariucăi, care merge la Learn with Music de la vârsta de 6 luni. „Acum, după 2 ani, mi se pare că ea e muzicală, ține ritmul pe diferite melodii (nu doar cele de la ora de muzică), are atenție distributivă, răspunde cu gesturi la cerințe gen: turn off the light, come here, let’s go, press your nose, turn around, kiss me, hug me etc, pentru că orele de muzică și melodiile sunt în limba engleză. Preferă instrumentele muzicale adevărate: xilofon, chitară, pian și nu jucăriile care imită aceste instrumente. Este atentă când aude la televizor sau la radio muzica simfonică, iar pianul o liniștește. Își manifestă preferința pentru anumite stiluri muzicale, în special pentru muzica etnică, muzica cu un ritm apăsat, sacadat, acompaniat de tamburină sau clopoței. Cam acestea sunt lucrurile frumoase și muzicale, de care sunt tare mândră și de care este răspunzătoare Daisy cu al sau concept Learn with Music.” a declarat Ana Nicolescu.
Irina-Gabriela Besciu a prezentat în cadrul evenimentului o carte care ar trebui să fie nelipsită din casa oricărui roman – un „Abecedar cu Dictionar Etimologic”, o incursiune în tainele limbii române pentru copiii între 6 si 12 ani. Materialul este și pentru părinții sau cadrele didactice care doresc să îi sprijine pe cei mici să înțeleagă mai bine propria identitate națională.
Invitații s-au bucurat de CD-uri cu muzică jazz oferite de editura Litera, iar bloggerii au primit termometre și plasturi pentru copii din partea firmei Hartmann.
Termometrul în mod deosebit mi s-a părut o revoluție. Dacă nu am mai avut temperatură de luat de la pitici, nu mai știam metodele folosite de părinți. Când fiul nostru a venit pe lume soțul meu era student, iar eu aveam, fiind în concediu de creștere a copilului, 50 de lei. Nu ne ajungeau nici măcar pentru o cutie de chiloței de unică folosință, așa că ce să cumpărăm lucruri sofisticate. Am luat un termometru de copii, pe care oricum el nu-l suferea niciodată – nici sub braț, nici dincolo. Am avut mari probleme cu a-i afla temperatura – și se îmbolnăvea la 3 săptămâni, grav!
Acum, cu drăgălașul acesta de termometru, e o liniște profundă în inima părinților. Știu niște tineri sărăcuți care vor avea în curând copil și li-l voi da să se bucure de el. Merci, Hartmann. 🙂
Despre sufletul meu 